552
CRITICA $I BIBLIOGRAFIE
strata in literatura de specialitate1 ; nu merita, de aceea, sa insistàm asupra problemei.
    Printre numeroasele inovatii, comparativ cu lucràrile similare din trecut, figureazà fi expunerea, farà ìndoiala binevenità, a formàrii numelor de per-soane in rusà (p. 270—274). S-au strecurat insà, in tratarea chestiunii, o seamà de inexactitàti, pe care ne permitem sa le semnalàm mai jos.
    Se afirma, de pildà, cà exista o seamà de prenume de la care nu se formeazà hipocoristice (forme reduse) : Andrej, Zachar, Igor', Il'ja, Iosif, Kira, Natal'ja, Nikita, Oleg, Julij" (p. 270—271). De fapt, afirmaba este vala-bilà numai pentru douà prenume : Zachar fi Kira. De la tóate celelalte antro-ponime din aceastá listà se formeazà hipocoristice: Andrja (de la Andrej), Gorja fi Gora (de la Igor'), lija (de la Il'ja), Iosja (de la Iosif), Nata, Nalja, Talja (de la Natalija), Nika, Kita (de la Nikita), Lega (de la Oleg) 2. Ce-i drept, in únele cazuri intervine un „adaos“ (morfemul -a), dar acelafi fenomen se remarcà fi la unele forme reduse examinate de autori (de ex. Borja < Boris, p. 270).
    Caracterul „depreciativ-jignitor“ al formelor Maska, Saska, Stèpka etc. (p. 271) este, desigur, o exagerare (remarcà pe care o face fi A.A. Leont'ev3). Folosite ca forme de adresare de càtre oameni de aceeafi virstà, mai ales de exponentii generatici de azi, premimele formate cu sufixul -k- au, in limba literarà actualà, o valoare stilisticà n e u t r à (sìnt familiare cind un vìrstnic le folosefte pentru a se adresa unuia mai tìnàr fi, in sfìrfit, depreciative in cazul invers)4. Sint semnificative in acest sens denumirile unor spectacole din zilele noastre ca : „Drug moj Kol'ka“, „Miska, Serèga i ja“, „Aléska“, „Verka i alye parusa“5, in care asemenea forme sìnt, fàrà nici o indoialà, neutre.
    N-ar fi inútil sà se mentioneze cà, in afara sufixelor amintite in lucrare (la p. 273), la formarea patronimelor rusefti mai contribuie fi -yc (Silyc < < Sila, Minyó < Mina), respectiv -iena (Siliina, Miniina etc.). De asemenea, printre numele de familie (p. 273) trebuie amintite fi formatiile in -yn (Kunicyn), -skoj (Dubovskoj) fi -ckoj ( Trubeckoj) 6.
    Pentru o lucrare editata cu litere rusefti !ntr-o tarà care se folosefte curent de un alt alfabet, cele citeva inadvertente fi scàpàri 7, de altfel destul
      1	Vezi, de ex. : A. V. Isacenko, Grammatiieskij stroj russkogo jazyka v sopostavlenii s slo-vackim. Morfologija. Cast’ pervaja, Bratislava, 1954, pp. 360 — 362; Idem, 0 vozniknovenii i razvitii „kategorii sostojanija" v slavjanskich jazykach, VJa, 1965, 5, pp. 48 — 65; René l’Her-mitte, De la „catégorie d'état“ en russe, RES, Tome XL, Paris, 1964, pp. 138—142.
2	Vezi N. A. Petrovskij, Slovar’ russkich litnych imen, Moscova, 1966 (s.v. Andrej, Igor’
etc.).
      3	ìn recenzia din Russkij jazyk za rubezom, 1969, 3, p. 119.
4	Vezi, de ex., S. I. Zinin, Nuzny raznye imena, ln „Russkaja reé’“, 1969, 2, p. 90; cf. ?i
A. A. Dement’ev, Maksimko, TimoSka i drugie, ibidem, p. 91 §i urm., unde se aratä cä in graiuri asemenea formatii au intotdeauna valoare neuträ.
     6 E. A. Akulova-Bogorodskaja, Kak vas zovutì, in „Russkaja re蔑, 1968, 5, p. 34.
     6	Pt. aceste finale (invariante $i variante) vezi : Victor Vascenco, O morfemnoj strukture russkich familij, in „Romanoslavica“, XVI (1968), p. 160.
      7	De ex. : (ob) Ivanovn, p. 273, pentru (ob) Ivanovne\ neprimer, p. 29, pentru naprimer', predlolenija, kotorye nel’zja siitat’ jadernym, p. 524, pentru... jadernymi.