FLEXIUNEA NOMINALA ÎN GRAIURILE UCRAINENE
151
nen^á. Sistemili de opozitii cazuale la acest tip de declinare aratà deci, astfel :
a ojy i y ojy i 
     § 56. Aceleaçi forme cazuale sînt caracteristice çi pentru limba literarà x, dar structura fonematica a unor desinente nu este aceeaçi. Astfel, cazurile dativ-locativ au desinenza -i (uyotc' i, 30yA0ym'i, Moy Aoyd’i, zauc 6ók'ì) fa|à de -iï din limba literarà (nyxciH, 30A0mm, moaoô¡h, zauôokîü).
     Sunetul ï a disparut, probabil, absorbit de i precedent12. Fórmele cu desinenza -i au fost, desigur, precedate de faza intermediará, cu ï slàbit, ca in cazul desinenti de nominativ a adjectivelor apartinínd primului tip de flexiune (v. § 49—52)
    § 57. Adjectivele de tipul Mjáxmja de la cazurile nominativ-acuza-tiv, íntilnite ín graiurile ucrainene din Dobrogea, nu reprezintâ, dupa párerea noastrà, forme arhaice (necontrase), ci sînt rezultatul contactului direct cu graiurile lipoveneçti.
     § 58. La cazul dativ, aláturi de desinenza -i, apare uneori çi desinenza -oï. Ca si forma de nominativ-acuzativ, discutatà mai sus (v. § 57), prezenfa desinentei -oí se explica ca urmare a influenti graiurilor lipovneçti vecine. Ea apare într-un numâr redus de cuvinte, care în graiurile cercetate, au o structura fonematica identica cu aceea a cuvintelor corespunzàtoare din graiu-rile lipovenesti : Moy Aodàï (d'iÿKe).
  AL TREILEA TIP DE DECLINARE
     § 59. în functie de categoria animat/non-animat, adjectivele la plural se organizeazâ în doua clase (A si B), prezentînd urmàtoarele sisteme ale opo-zi|iilor cazuale :
                         • 
i ix hm[ím] i HMH [ÍMH] ix 
i ix hm[ím] ix hmh[ímh] ix 
     § 60. Sistemul de flexiune a adjectivelor reprezentat în schema A este-caracteristic pentru adjectivele neînsu'flefite (suAén'i, MaAéu'K’i, pôMn'i, dô(ÿ)z'i, mu pÓK'i, coAÔmK'i, deupeu ÿjau'i, KyMynáiACK i, cazôdniuiii i, micmi), iar cel dat în schema B se refera la adjectivele insúflente (uinacAÚe'i, aúc’í, kóc'í, caüó'í, xúmp'i, M0yA0yd'í, CKyn'i, cmap'í, cúah’í, xpueuméH.'i, óopodám'i, Aoóám'i, óozám'i).
      1	Vezi Cyuacna yKpaiHCbKa A¡mepamypna Moea. MopífioAozin, p. 224 — 227.
      2	Referitor la aceastá chestiune vezi I. Pátrut, Fonetica graiului huful din Valea Sucevei,. Bucuresti, 1957, p. 18—19.