536
CRITICA $1 BIBLIOGRAFIE
pune probleme grele in fiecare limbà in parte, lucru evidenziai de numeroasele cercetári speciale ce i-au fost consacrate pretutindeni si care ies la lumina mereu. Necesitatea de a elucida únele chestiuni privitoare la categoriile gra-maticale ale verbului rus (aspect, timp, mod, persoanà, diatezà), la sensul si func^iunea lor, i-a determinai pe A. V. Bondarko si L. L. Bulanin sa elaboreze prezenta importantà monografie, in care locul centrai a fost rezervat celor mai complicate probleme teoretice angajate de aceastà parte de vorbire. Dintre cele cinci categorii specifice verbului rus, in lucrarea de fa|;à primele patru sìnt opera lui A. V. Bondarko, iar ultima, adicà diateza (asupra càreia vom insista in continuare in mod special), a lui L. L. Bulanin.
    Dupa o succinta introducer e (p. 3—10), autorii expun problemele pe capitole, astfel : cap. I (p. 11—75) a fost consacrai aspectului verbal; cap. II (p. 76—119) trateazà categoria timpului ; cap. Ill (p. 120—134) dezbate problema modurilor ; cap. IV (p. 135—149) abordeazà categoria persoanei, iár cap. V (p. 150—182) este dedicat diatezei. Lucrarea se incheie cu o bogatà bibliografie (p. 183—190) dispusà pe teme si cuprinzind, in total, 177 de titluri.
     ín general, constatàm cà problemele luate in studiu in monografia recen-zatà sìnt tratate la un inalt nivel stiintific, in lumina datelor puse la ìndeminà de lingvistica contemporanà, care cunoaste, si in acest sector, succese remar-cabile.
    Cum semnalam si mai sus, atentia principalà a lui A. V. Bondarko si L. L. Bulanin a fost concentrata in jurul problemelor litigioase privitoare la esenta categoriilor specifice verbului, la sistemul formelor gramaticale, precum si la func^iunea acestora in limba rusà contemporanà. Este naturai cà autorilor le-a fost imposibil sà cuprindà, ìntr-o lucrare de asemenea proportii, ìntreaga complexitate a verbului rus. Astfel, in monografia lor nu se vorbeste nimic despre infinitiv, participiu, gerunziu si nici despre clasificarea verbelor; de asemenea, nu au fost descrise principiile de organizare a paradigmelor ; in sfìrsit, nu vom gàsi nici indicatii generale privind verbul ca parte de vorbire.
    Analizìnd faptele care constituie obiectul cercetàrii, A. V. Bondarko si L. L. Bulanin tin seama de distinctia dintre limbà. si vorbire, conceputà ca o corelatie dialecticà dintre generai si particular, sprijinindu-se aici pe unele idei cuprinse ìntr-o lucrare publicatà de L. V. Scerba (1880—1944) in anul 1945 1.
    Autorii concep categoria gramaticalà ca un sistem de opozitii formale, caracterízate prin acela^i sens. Cu alte cuvinte, in definitie accentui cade pe unitatea dintre continuiul semantic si sistemul mijloacelor gramaticale de exprimare a acestuia.
    Demn de relevat este faptul cà A. V. Bondarko si L. L. Bulanin exami-neazà categoriile gramaticale in raporturile lor cu categoriile func|ional-se-mantice, bazìndu-se, in mare màsurà, pe teoria lui I. I. Mescaninov (1883— 1967) despre categoriile notionale 2.
     1	Este vorba de studiul Olerednyje problemy jazykovedenija; Vezi Akad. L. V. Sierba, Izbrannye raboty po jazyhoznaniju i fonetike, t. I, Editura Universitàtii din Leningrad, 1958, p. 9, 23.
2	Vezi, de pildà, I. I. Mescaninov, Cleny predlozenija i tasti reci, Moscova —Leningrad,
1945.