CRITICA ?I bibliografie
567
a scapa un cuvint nesocotit, a spune, a pomeni), iieópeziato (cu indiferentà, neingrijit, dispretuitor, lipsit de consideratie ) nocmynamb (a se inscrie), cMepmb (ca adv., in limbaj familial : foarte, peste màsurà de, grozav de) etc.
    Aplicìnd, in stabilirea sensurilor, principini distribntiei semantice in traducere si nu in original, autorul pune in evidenza valori inedite ale cuvin-telor rusesti pe teren románese. Subliniem aceasta, deoarece lexicografía bilingvà aduce servicii nu atìt prin fidelitatea fata de sensurile relevate in dictionarele explicative ale limbii din care se traduce (ìmprejurare avind, neindoios, importanza sa orientativa), cìt mai ales prin definirea posibilità-tilor reale de traducere. Asa stind lucrurile, vom fi de acord cá o parte din sensurile fixate in dictionarele explicative nu vor apàrea (avem in vedere chestiunea cel pu|in sub aspect pur cantitativ), si aceasta nu numai datorità spatiului, in timp ce, ca un corolar, vor putea fi intilnite articole in care, posibilitàtile de redare a valorilor semantice sìnt mai multe decit numàrul acestor valori.
    Ni se pare cá un dictionar rus-romàn de format mare va trebui sa punà la contribuye tóate sau, in orice caz, majoritatea traducerilor din literatura rusá si sovietica, unde se ìntìlnesc echivalente, poate uneori dintre cele mai neasteptate, dar, nu-i mai putin adevàrat, „create“ (citeste : stabilite) in chip fericit.
    In elaborarea articolelor din dictionarele de traducere, bilingve, se pune tot mai mult chestiunea raportului dintre numàrul de sensuri, fixate conform posibilitàtilor de redare, si cel al sinonimelor care figureazà la fiecare sens. Dacà la marile dictionare bilingve problema se rezolvà fàrà dificultà^i, asigu-rìndu-se ìmplinirea ambelor cerinte, la dictionarele mici si medii singura cale justa este imbinarea armonioasà a acestora.
    O virtute a Dictionarului recenzat o constituie toemai aceastà ìmbinare, desi, de altfel, acolo unde situatia a impus-o, autorul a preferat un plus de valori, aspect demn de remarcat, sustinut si de destinaiia lucràrii. Exemplele de mai sus sìnt edificaioare in acest sens.
    In Dictionar poate fi intìlnit un numàr apreciabil de termeni ligvistici (500). Mentionàm cà majoritatea lor sìnt cu vinte uzuale folosite in acelasi timp cu valoare metalingvisticà. Iatà, spre exemplificare, citiva dintre acestia : denoeoü (pe lìngà sensurile : de muncà ; profesional ; de afaceri ; constructiv ,-priceput) figureazà, cu indicatia lingv., echivalentele : oficial, administrativ-si se ilustreazà cu ìmbinàri ca : de.aosoü cmu/ib 'stil oficial, administrativ' ; denoeoü hsmk 'limbaj oficial' etc. ; uckohhuü (cu un sens uzual de autohton bastinas, originar, stravechi si cu altul, specializat si anume originar, mostenit,. ilustrat prin ucKOHHbie u 3auMcmeoeaHHbie cnoea 'termeni originari (mo^teniti) si termeni imprumuta^i') ; KapmuHHbiü (de tablouri ; pitoresc ; expresiv ; iar ca termen lingvistic — pictografic, ilustrat prin Kapmmoe nucbMO 'scriere pictográfica') ; am mai putea adáuga cuvinte-titlu ca : 3ameop, khumchuü, koh-eepeun, Auifo etc. Fireste, existá si cuvinte-titlu cu valoare exclusiv metalingvisticà sau care reprezintà o formà omonimicá. Pentru acest din urmá caz amintim articolele npedAoz2 cu traducerea prepozitie concomitent cu npeÓAoe1
—	pretext; npeÒAOJiceiiue2, cu echivalentul propozitie aláturi de npedAoxceme1
—	propunere ; oferta; cerere in cásátorie. Pentru primul caz am aminti