J. B. DE COURTENAY CÂTRE B.P. HASDEU
357
to tu si în cîteva locuri, ca sà studiez dialectul local. în afarâ de aceasta vreau sà scriu corespondent e pentru gazetele poloneze çi ruseçti, ca sà-mi mai cîrpesc nifel buzunarul. Cu totul, voi rà-râmîne în stràinâtate nu mai mult de 6 sàptàmîni sau poate chiar numai o lunà. Sofia mea este de cîteva zile la tara, la fratele ei. în stràinâtate nu merge càci ar costa prea mult çi, în afarâ de aceasta, nu-i îngàduie sànàtatea (nu e singurà, ci en deux 1).
      în cercurile çlefuite de pe-aici cu totii sînt foarte prost dispuçi. La drept vorbind, niciodatâ n-am întîlnit atîta blazare. V-aç fi deosebit de recunoscâtor, iubite domnule Profesor, dacá afi binevoi sà-mi làmurifi adevârata stare de lucruri. Ce e adevârat în tôt ceea ce se serie prin gazete ?2
     Pentru lucrarea pe care mi-afi trimis-o Và mulfumesc càlduros 3.
     Sofia mea m-a însârcinat 1) sà Yà multumesc pentru scrisoarea în limba polonà, 2) sà Và transmit din partea sa, Dvds. çi sotiei Dvs., cele mai frumoase omagii si cordiale salutàri.
     Din partea mea, alàturîndu-mà la salutàrile sofiei, Và rog sà primifi pentru Dvs. çi sofia Dvs. expresia celei mai profunde consideratiuni çi sincere afectiuni,
                                    J. Baudouin de Courtenay.
      Ati primit, desigur, brosurile mêle, poate chiar çi ultima, «Pe3ba h Pe3BHHe»4.
                           Varsovia, 7 august 1877.
     NB. Ati primit de la prof. Krek din Graz 5 exemplarul meu din «FlyTemeCTEsisi no EBpon. Typnin TpHropOBina»6 pentru prof. Bogisic ? 7.
     Adresa mea : 1). înainte de 25 august : Austria, J. Baudouin de Courtenay, poste restante, Laibach (Krain) 8. 2). între 25 august çi 10 septembrie : Cracovia, poste restante. 3). Dupà 10 septembrie : Varsovia, Librària E. Wende et Co.
      1	In doi — In francezà, in original.
     2	Baudouin de Courtenay a dovedit in repetate rinduri interes fafà de evenimentele poli-tice (a fost si ìnchis de guvernul f arist pentru convingerile sale). Aici se referà, probabil, la ecou-rile din presa polonà y rusà fatà de evenimentele din Romània, angajatà atunci in ràzboiul de independentà.
      3	Tinind seama de faptul cà cei doi savanfi obisnuiau sà-^i trimità in mod curent lucràrile mai importante si cà in originai apare dzielko (diminutiv de la dzielo „operà", „lucrare“) se poate admite cà era o lucrare de micà intindere, independentà sau extras dintr-o publicafie periodica, dar care prin continutul ei prezenta interes si pentru Baudouin, apàrutà prin 1876 — 1877. Cer-cetind bibliografia alcàtuità de C. Poghirc (p. 29 — 31), presupunem a fi fost : Zina Filma. Gofii si Gepizii in Dacia. Studiu istorico-linguislic, in „Columna lui Traian“, 1877, p. 153 — 182 (?i extras).
4	Apàrutà in «CnaBaHCKHH C6opHHK», Petersburg, III, 1876, p. 223 — 371 (cf. L.E. Bokareva,
A.A.	Leontiev, op. cit., sub nr. 60).
     5	Gregor Krek (1840 — 1905), sloven din Kraina, din 1870 profesor la Universitatea din Graz (Austria), pasionat cercetàtor al mitologiei §i folclorului popoarelor slave (cf. V. Jagié, Hcmopun c.iofi.'mcKoà ifìujiojioauu, Petersburg, 1910, p. 785 — 786).
      6	Victor Ivanovici Grigorovici (1815 — 1876), cunoscut cercetàtor rus, in cursul unor càlà-torii prin sud-estul Europei a desoperit numeroase monumente de literaturà a slavilor sudici. Cartea amintità. care, prin G. Krek' si B.P. Hasdeu, era destinata profesorului BogiSiò, poartà titlul exact : OvepK yuenoeo nymeiuecmein no eeponeucKoù Typifiu, Kazan, 1848, 214 p. (cf. V. Jagió, op. cit., p. 343).
     7	Valtazar (Baldo) Vlasievié Bogisic (1834 — 1908), originar din Dubrovnik, profesor de istorie a dreptului slavilor (cf. V. Jagié, op. cit., p. 866 — 877) ; St. Borowski, Baltazar Antoni Bogisic (1834 — 1908) Warszawa, 1936). Cartea sa, Pravni obiéaji u Slovena (Zagreb), 1867) este citata de Hasdeu in Obiceiele juridice ale poporului romàn, Bucure§ti, 1878 (cf. I.C. Chitimia,
B.P.	Hasdeu si problemele folclorului, in Folcloristi §i folcloristica romàneascà, Bucuresti, 1968, p. 53).
     8	Numele german al orasului Ljubljana, capitala Sloveniei, care fàcea parte atunci din Imperiul Austro-Ungar.