KCOURI EMINESCIENE LA I. KRASKO
399
din literatura universaia. in cursul federii sale la Praga a avut posibilitatea sS. cunoascS, perfect productia literarS. contemporanS. ceha ca si curentele moderne in arte in general... A cunoscut pe HlavaCek, Sova, Brezina, Bezrui, Toman, Karasek fi Dyk (pe cei doi din urm& pu^in). Cel mai apropiat s-a simtit de Hlavaiek fi Sova. Dintre scriitorii rufi i-a cunoscut bine pe Pufkin, Gogol, Tolstoi fi Dostoievski, dar cel mai mult a indr&git pe Turgheniev. Inci din perioada studiilor in Romania i-a pl&cut Eminescu din care a tradus.mai tirziu citeva poezii. Krasko are in biblioteca sa opera lui Richard Dehmel in intregime, fa^a de care a simtit in anii cind 1-a cunoscut prima oar& tot atita entuziasm cita indiferen^a mai tirziu. A citit pe poezii din cercul lui Stefan Georg, dintre care i-a piacut mai ales Liliencron. in traduceri germane sau cehe a cunoscut pe Poe, Longfellow, Burns, Byron, pe simbolistii francezi. . . Din aceasta sumara tre-cere in revista a lecturilor lui Krasko ne putem face o idee despre orientarea lui in mifcarea lite-rara universaia si despre pregatirea sa temeinica care s-a reflectat in crea^ia sa poetica si care a uimit pe contemporani" 1.
     Am citat in extenso pe Jan Brezina deoarece modul acestuia de a aborda problema incadrarii literare a lui Krasko este caracteristica pentru lucrarile de data mai veche. Mai tirziu, studiind poezia lui Eminescu, care a fost mai frecvent publicat in versiuni slovace fi cehe in ultimii treizeci de ani2, cerceta-torii slovaci au inceput sa-fi indrepte mai mult atentia asupra consonan^elor dintre Krasko si Eminescu. In 1958, Michal Gafrik atragea atentia asupra unui lucru important fi anume ca ,,va trebui sa corectam parerea noastra de pina acum asupra formatiei literare a lui Ivan Krasko, in special in ceea ce privefte raporturile sale cu literaturile cehS. fi rusa. Va trebui sa se acorde o mai mare atentie afirmatiilor lui Ivan Krasko insusi cu privire la raporturile salecucreatia altor poe^i, decit celor provenite din alte surse. Avind in vedere caracterul sau, Krasko n-a avut niciun motiv sa ascunda sau sa denatureze ceva" 3. Pe baza convorbirilor cu Ivan Krasko fi a studiului atent al creatiei sale, M. Gafrik argumenteaza ca influenza poe|ilor cehi Vrchlicky, S. Cech, Karasek, Dyk §i Bezruc nu se justifica intotdeauna sau are cu totul alte di-mensiuni. Krasko insufi, intr-o scrisoare adresata lui Fr. Votruba, protesteazS. impotriva articolului lui F. R. Tichy (Ndrodni obzor, III, nr. 46, 30.X.1909) in care se vorbeste de influenza lui V. Dyk asupra poeziei sale4. M.-Gafrik enumera poezii europeni care, potrivit afirmatiilor lui Krasko, pot fi pusi intr-o corelatie sau alta cu crea^ia poetului slovac. Printre acestia locul cel mai important il ocupa Mihail Eminescu :
      „Dintre ceilalfi poeti europeni inca din anii tinerefii 1-a citit pe Byron in traduceri germane (...)• De timpuriu 1-a cunoscut fi pe Verlaine fi pe Maeterlinck (in discu^ia din 26.1.1955). Dar cea mai mare dragoste literara in tinerefe a fost Eminescu. in convorbirea din 29.XI.1954 mi-a citit traducerile sale nerimate dupa poeziile Imp&rat si proletar fi Inger si Demon. Le-a tradus cam la un an dupa examenul de bacalaureat. N-a vrut insa s3. le publice nici pentru el, nici pentru Eminescu. Era de parere ca ar fi o lipsa de consideratie fata de marele poet" 6.
     Gustul pentru literatura i s-a format mai ales in perioada petrecuta la Sibiu fi Brasov. Din aceasta perioada se pastreaza si cele mai vechi poezii
      1	Ján Brezina, Ivan Krasko, SAVU, Bratislava, 1946, p. 105 — 106.
      2	ín timpul rázboiului a apárut un volum in traducerea lui Jan Strmen; in 1956 I. Krasko a dat o editie completa a traducerilor sale. De asemenea a apárut dupá rázboi fi un volum in limba cehá, autor al acestei versiuni fiind poetul Vilém Zavada.
3	M. Gáfrik, Zmráka sa, stmieva sa..., ín „Nová literatura", 3, Bratislava, 1958, p. 6.
      4	KoreSpondencia Fr. Votrubu, Bratislava, 1961, p. 204.
       5	M. Gáfrik, Zmráka sa, stmieva sa.. ., publ. cit., p. 6