568
CRITICA ÇI BIBLIOGRAFIE
termeni ca 3aÔHen3bimibiü 'posterolingual', 3ameopHbiü 'oclusiv', 3eameAbHbm 'vocativ', KupuAAuifa 'alfabetul chirilic' etc.
    O mentiune speciali se cuvine receptivitätii Dictionarului la formabile neologice lexicale. Este vorba de cuvinte-titlu ca òumnm 'beatnic', de cele care reprezintä neologisme semantice — laoumomibiü, sensul 2., redundant ; óoAbuioü, sensul 4., adevàrat, veritabil, autentic ; sau de neologisme frazeo-logice cum ar fi zoAyôoü 3Kpan 'micul écran'.
    Trasaturile enumerate mai sus, care se desprind cu usurintä in timpul consultarii Dictionarului, se regäsesc în covîrçitoarea majoritate a articolelor. Tinem totusi sä citäm urmätoarele : eemep, doMauimü, McencKuü (mai ample decît în lucrärile existente), «2 (insérât pentru prima oarâ în articol, separat, ca omonim), u3-3a (eu un sens nou — al 6-lea : de dragul) ; noôexcamb (eu trei sensuri noi, nefixate pînâ acum : a se repezi ; a începe sä meargà ; a începe sä curgä, a începe sä lunece), panbuie, caMbiü, ce Cm, cüm, cmapiuuü (la care re-mareâm calitatea traducerilor) etc.
     La p. 13—16 sînt inserate consideratii utile privind alfabetul limbii ruse. Acestea au menirea de a contribui la râspîndirea pe scarä largâ a principiilor si procedeelor concrete de transliteratie româneascâ si internationalâ a cuvin-telor rusesti, precum si la statornicirea unei citiri corecte a literelor, luate separat (de exemplu, în cadrul unor compuse abrevíate). Necesitatea adop-tärii unor principii unice de transliteratie, pentru care se pronuntâ numerosi lingvisti, de pildâ Al. Rosetti1, se impune astäzi tot mai mult tinînd seama de cerintele ridicate în diferitele sectoare aie cercetärii stiintifice de specialitate.
     în cadrul sistemului de transliteratie internationalâ, în ce priveste litera ruseascä x (cititä 'ha'), autorul opteazä pentru redarea ei prin ch, care figu-reazä ín únele alfabete slave (de ex., în cehä) si este larg râspîndit, desi în parantezä se prezintä si procedeul facultativ, mai putin uzual, de redare prin x. Pentru litera 3 se propune pentru prima data transliterarea prin é (grafie folositä de slavistii scandinavi) sau e (întrebuintatâ de slavistii americani si canadieni). Aceasta pentru a deosebi, în transliteratie, rus. 3 de e cu care, datoritä vechiului sistem, era adesea confundat.
     La p. 15 autorul propunè unificarea sistemului de transliteratie practicä (româneascâ), în special în cazurile literelor x, i> si b în redarea cärora se constatä inconsecvente.
    Ne-am îngâdui, în încheiere, sâ facem cîteva observapi de care autorul ar putea pne seama la o eventualâ reeditare.
    Principiul fixârii în articole de dictionar a formei verbale de pers. I sing. prez, sau viit. simplu are merite care nu mai necesitä comentarii. Ni se pare cä, daeä la aproape toate verbele nu era necesar sä figureze si fórmele de la alte persoane, la unele, însâ, aceasta se impunea prin însâsi destinatia lu-crârii — instrument de lucru. Avem ìn vedere verbe ca àamb '(a) da' la viitor simplu : òclm, dauib, dacm, daduu, dadume, àadym.
    Dezideratul nostru ar putea fi desigur extins, ìn sensul cä unele verbe care la pers. II sing. prez, sau viitor simplu (cum sìnt : Aeub: Amy, AUMceuib; òencamb: 6ezy, ôeMCuuib, ôezym) au forme care pot fi mai greu deduse, ìn
1 Al. Rosetti, Introducere ìn fonetica, Editia a 3-a, revâzuta çi adäugitä, Bucureçti, 1963.