230
LAURA BAZ-FOTIADE
secolului al XVII-lea, fiind tradusä dupä o variantä ucraineanà. In literatura moderna germana a fost prelucrata de Tieck fi Hebel, iar in literatura romàna de Mihail Sadoveanu
    In a doua jumàtate a secolului al XIX-lea in {ärile balcanice ajunge sä fie cunoscutä fi varianta dramatizatä a legendei. Este vorba de piesa Genoveva de Brabant pe care Pavel Todorov, un alt traducätor bulgar, in timpul sederii sale la Belgrad, o gäsefte intr-o variantä sirbeascä si o transpune in limba bulgarä, tipärind-o tot acolo, in 1856. Nouà ani mai tìrziu, in 1865, acelaf traducätor scoate la Bucuresti o a doua editie — reproducere fidelä a celei dintii — la tipografia unui editor romàn de vazä pentru acea epocä, §tefan Rassidescu, care avea legäturi cu emigrala bulgarä.
    In Bulgaria piesa s-a bucurat de mult succes. Pentru prima datä este jucatà in 1856 la Lom 2, desigur dupà traducerea lui Pavel Todorov. Genoveva de Brabant s-a jucat cu mult succes fi de emigranti bulgari de la Bucuresti, Bräila fi din alte orafe. Pe varianta bulgarä a piesei, tipäritä la Bucurefti, care se aflä astäzi la Biblioteca „Kiril fi Metodiu" din Sofia, gäsim o notità scrisä de minä : „Reprezentatä de ßcoala de Medicina fi Chirurgie de càtre elevii bulgari (in limba bulgara), din care fi eu af fi vrut sä iau cel de al doilea rol, adicà rolul lui Golos Hofmaistor“. Nota constitue incä o märturie a activitä^ii culturale a bulgarilor afla^i la noi in {arà.
    Cea de a doua piesä despre care am amintit mai sus, Pitias Damon sau prietenia sincera, este de fapt varianta dramatizatä a unuia din miturile Greciei antice. Personajele acestuia, ìnfierind minciuna fi lafitatea, constituie simbolul unei prietenii curate fi sincere. In timpurile moderne mitul a fost prelucrat fi dramatizat de Gay Higius fi multi al^ii3. Varianta bulgarä se tipärefte la Bräila, in 1872, in traducerea lui Nikulai Trifonov Borsukov. Autorul variantei dupä care s-a realizat traducerea a rämas necunoscut; nu se ftie nici mäcar din ce limbà a tradus-o literatul bulgar, deoarece pe coperta volumului respectiv se afla nota; Traducere din limba sirbà, iar pe pagina urmätoare o altà notà : Traducere din limba greacà. Bibliograful bulgar Maniu Stoianov considera cà Nikulai Trifonov ar fi lucrat totufi dupä o versiune sirbà. In ceea ce ne privefte, consideräm cä faptul in sine nu pre-zintà un interes deosebit; important este mesajul piesei fi rolul pe care ea 1-a jucat in epoca respectivä.
     Orientarea traducätorilor bulgari spre opere cu caracter etico-moraliza-tor era, afadar, o notà specifica atmosferei culturale de la mijlocul secolului al XIX-lea. In {ara noasträ, Stanciu Càpà^ineanu scria in prefata unei culegeri de opere din literatura francezä traduse in romànefte cà, in loc de a da tine-rilor invasatura sub forma arida a catehismului, preferä sä le prezinte pre-ceptele morale cu mijloacele artei fi literaturii 4. Pe aceleafi pozitii se situeazä, in generai, fi traducätorii bulgari din rindurile emigratilor afiati in tara noasträ.
     1	Mihail Sadoveanu, Mària-Sa Puiul Pàdurii, Bucuresti, 1931.
     2	Penòo Penev, JlcKi/uu no ucmopun Ha óiAeapcKu.q dpa.uamunecKU meamtp, Sofia, 1952, partea I, p. 100 fi urmàtoarele.
     8	Vezi M. Stoianov, op. cit., p. 29.
4	Stanciu Cäpäfineanu, Biblioteca desfàtàtoare si plinà de inväfäturä, Prefafä, Craiova, 1830.