CRITICA 51 BIBLIOGRAFIE
581
in limba romàna care, in aceastà perioadà, isi face loc, tot mai mult, in do-meniul relatiilor sociale.
    O scurtà comparatie statistica a situatici numerice din anii 1628—1632, oglindità in aceste douà volume, o socotim interesantà si instructiva. Adàugind si volumul precedent din editia nouà (XXI, 1626—1627), obtinem astfel o perioadà de sapte ani, care ne poate oferi cìteva indicatii despre mersul inainte al limbii romàne, spre cucerirea unei pozitii dominante. ìn aceastà etapà, evoluría numerica a actelor, redactate ìn Jara Romàneascà, urmeazà o linie ascendentà, vàdit favorabilà limbii romàne, nu insà si celei grecesti, — dacà luàm in considerare faptul cà si greaca ìncepuse sà batà la usile cancelariei romànesti. Astfel, din primii doi ani, 1626—1627, ni s-au pàstra’t 137 originale romànesti, adicà 47,9% din numàrul total al actelor publícate (286). In cursul altor doi ani urmàtori, 1628—1629 (voi. XXII) s-au redactat, — evident, fàrà a include ìn calcúlele noastre si pe cele pierdute de-a lungul vremilor, 237 acte romànesti, ceea ce ìnseamnà 61,4% ; — ìn sfìrsit, voi. XXIII contine 251 acte ìn limba romànà, atingìnd un procent de 55,6% fatà de ìntreaga masà a actelor din anii 1630—1632. Cifrele se reterà atìt la actele emise in cancelaría curtii, cit si la cele rezultate de pe urma tranzactiilor bilaterale, cu carac-ter particular.
    ín prefata volumului al XXII-lea se precizeaza cà din cele 237 acte romànesti, redactate ìn cursul anilor 1628—1629, 77 provin din cancelaría dom-neascà, ceea ce ni se pare remarcabil pentru aceastà epocà. Eie reprezintà mai mult de jumàtate din numàrul actelor slave (148), emise ìn aceeasi perioadà de timp. Spre a putea urmàri progresiv lupta dusà de limba romànà pentru cucerirea cancelariei, ar fi fost util sà se facà aceastà disimele pentru fiecare volum din noua editie. Ne-ar interesa sà stim cite acte au fost redactate ìn cancelaría curtii domnesti ìn limba romànà si cìte ne-au parvenit din cele intoemite ìn afara cancelariei, ìntr-o anumità perioadà.
    Din punct de vedere al diplomaticii romànesti, problema esentialà este lupta pe care limba romànà o duce ìnlàuntrul cancelariei — fi nu ìn afara ei — pentru a lua locul slavonei. Din putinele date, pe care ni le oferà prefetele volumelor, de care ne ocupàm aci, putem afirma cu toatà certitudinea cà limba romànà este in ascensiune. Limba slavà de cancelarie ìncepe sà-si piardà caracterul oficial fi diplomatic fi cedeazà locul, treptat, limbii romàne, care se impune cu perseverentà.
    In schimb, limba greacà are o pozitie stationarà. E abia la inceput fi, deocamdatà, nu poate intra ìn aceastà competitie. Voi. XXI cuprinde fase acte grecefti, douà zapise si patru gramote, emise de patriarhul Chirii Lucaris, cu prilejul vizitei sale ìn Tara Romàneascà, ìn primele luni ale anului 1620. Din 1628—1629, ni s-au pàstrat numai douà zapise, iar voi. XXIII contine douà zapise ai douà acte solemne datorità aceluiasi Chirii Lucaris. E foarte probabil cà actele grecesti fàceau deja probà in justiríe, alàturi de cele ro-mànefti fi slavone, — precum fi semnàturile grecefti ale martorilor fi pàrtilor contractante, care se intìlnesc tot mai des sub textul unor zapise romànesti. Faptul nu trebuie sà ne surprindà. Diplomatica romàneascà a inregistrat. ìncà din 28 martie .1412, un act de vinzare ìn limba greacá (DRH. I, 77—78),