SIN'TAXA DOCUMENTELOR SLAVO-ROMANE
237
    c)	Predicatili exprimat prin gerunziu. Gerunziul, provenit din fórmele fixate in -IUT6 fi in -1116 ale participiilor active, apare in textele documen-telor slavo-rjmàne ca un rezultat al tendinei de restringere a flexiunii acestor participii l. Ìntilnit rareori in textele slave vechi, gerunziul, categorie gramaticalà nouà, a càpàtat o larga folosire in textele slavone, in generai, si in redactia slavo-romàna, in particular. Asa fiind, de-a lungul secoìului al XV-lea gerunziile cu vaicare predicativà inregistreazà fi ele o vàdità creftere numericà. Spre deosebire de participii, care apar aproape exclusiv in formule religioase sau de cancelarie, aceste gerunzii se ìntilnesc fi in cuprinsul docu-mentelor de danie fi intàrire, fi chiar in corespondentà.
    Printre cele mai vechi dintre documéntele pe care le-am cercetat, unde apar gerunzii cu valoare predicativà, poate fi citat documentul de danie al voievodului Vladislav càtre mànàstirea Vodita : ci'a KTkCfc	h,
IIPH<\02KHEIH6 Ha K-Kc-bKO a^t© ut a«1"“1 rocnoAcxaro „toate acestea afezindu-le fi dàruindu-le in fiecare an din casa domneascà“ (<1374>, Arh. St. Bue., S.I., nr. 1). ìntr-un document de danie emis de cancelaría voievodului Radu cel Mare gàsim : KHAb^o.w CK-k-rÌM hp kkhh (V1 KrhGHP(ìK Illfi ivT KiidroMKCTHKwX rocnoA^X h XTHropejf ,,am vàzut sfintele biserici sàràcite de danii si de ctitori“ (1500, ian. 31, Muz. 1st. Bue., nr. 39. 371). ìntr-o scrisoarea voievodului Radu cel Mare, adresatà brafovenilor, se afirmà despre un sas : a wN ^GTflBIUH TaKo f GewaA ces mrcKS koaic h sta NeroKo 3N4nTe „dar acesta, ridicindu-se afa, a fugit fàrà voia lui fi fàrà stirea lui“ (1496—1507, Arh. St. Br„ nr. 209). ’
3.	Complementul
    a)	Complementul drept. Spre deosebire de sintaxa slavei vechi unde — in propozitiile negative — complementul drept al unui verb tranzitiv era la cazul genitiv 2, in limba documentelor slavo-romàne aceastà particularitate se intilnefte extrem de rar 3. Datorità procesului de trecere de la sintetism la analitism — care a determinai reducerea formelor cazuale — fi sub influenza limbii romàne, in locul genitivului negatici se folosefte in marea majoritate a textelor cazul acuzativ. De ex. : a3-K a¿ híaumii nh ía»*> IMrXE¿>... Iiiir'>fì<v<> A<i Hf/Vtd/Hti ,,eu sà nu am nici o pagubà... pagubà sa nu am“ (cca 1478—1479, Arh. St. Br., nr. 457).
     b)	Complementul circumstantial. Prin larga lui folosire, gerunziul cu aceastà functie ocupà un loe aparte, ca fi in sintaxa limbii romàne 4. Astfel, prin gerunzii se exprimà :
    1.	Complementul circumstantial de mod: ctro paAÌ" IIOTPX:\HKIIIH ce K’h3AKHrox'®‘"> eAHKO ,nci|jiio wcKOKHpAx „de aceea, trudindu-ne, am ridicat-o,
     1	Vezi I. Bogdan, Relafiile, p. XXXII; A. Vaillant, Manuel, p. 255; K. Mircev, rpaMa, muKa, p. 218; I. Borkovskij, CumnaKcuc dpemie-pyccKux ppa Mom. IJpocmoe nped.ioMcenue, Lvov-1949, p. 210.
     2	Vezi A. Vaillant, Manuel, p. 184 — 185.
      3	Iatâ un exemplu in acest sens: ii)i< ah aih h\" hi AonScTHTi, he H,MdT! iVMIPil ckmko« „dacA nu mi-i veti trimite, nu ve|i avea pace cu mine" (cca 1432—1433, Arh. St. Br., nr. 303).
     4	Vezi çi Gramatica, II, p. 151.