ECOURI EMINESCIENE LA X. KRASKO
395
de lectura : „Janeo Botto era inserís la societatea noastrà de lectura „loan Po-pasu“, dar multa activitate nu-mi aduc aminte sa fi dezvoltat. Versuri in limba romàna poate sà fi scris, de dragoste, dedicate unei frumoase biondine Sofia Stànescu, fiica unui mare negustor din Brasov, care se màritase, dupà cum auzii, dupà medicul Isopescu din Cernàuti. Nu ftiu dacà mai tràiefte“.
      ìn anul §colar unnàtor, 1895 — 1896, pe lingà latinà (5 ore), elinà (3 ore), maghiarà (3 ore), germanà (2 ore), se preda limba romànà (3 ore), profesor fiind in continuare V. Onifiu. Iatà ce prevedea programa $colii : „Istoria literaturii intreagà. Epoca substratului roman (107 — 700 d. Chr. : Literatura populará cu caracter pàgin roman, Soarele §i luna, Colinde, ’Traian') ; Epoca stratului slav (700—1560 d. Chr.: Literatura populará, elemente slave, ’vircolaci', ’voinici’; bogomilismul, ’Cucul si turturica’, ’Povestea numerilor’, stratul eroilor cavaleri in literatura populará ; Grigore Tamblac, Codicele Vorone^ian, Sbornicul de la Chiev, Codicele de la Tulcea) ; Epoca feluritelor influente stràine (1560 — 1821 : Coresi, Popa Grigore de la Màhaci, Literatura bisericeascá, cronicarii, stratul haiducilor in literatura poporalà; Vàcàre^tii, Clain, Sjincai, Maior, Deleanu, Aron) ; Epoca literaturii nazionale (de la 1821 pinà azi). Citire de piese din autori romàni din diferite epoci. Pe lunà o lucrare acasà. Manual pentru literatura sec. XIX : E. Ho-do$, Istoria literaturii romàne, iar pentru literatura sec. II — XVIII bromuri litografiate de V. Oni-tiu" *. In aceastà clasà I. Krasko ia cuno§tin{à in chip sistematic de istoria romànilor $i a cul-turii lor. In programa analitica se inglobeazà acum §i studiul poeziei lui M. Eminescu. Printre lucràrite „scripturistice" era prevàzutà §i analiza poemului Strigoii.
    ^tirile despre viata lui Ivan Krasko in afara fcolii sint fragmentare. Locuia la Demeter Lémeny pe Strada Lungà nr. 38 2 ìmpreunà cu ruda sa, Ivan Kovác, de la familia càruia, se pare, cà avea fi un oarecare ajutor material. Care erau preocupàrile lui, lecturile, ce cercuri freeventa? Aproape singura oglindà ìn care putem privi mai direct vi afa lui extrascoiarà fi intimà de la Brafov este came£elul de ìnsemnàri ìn coperai tari, cunoscut ìn literatura slovacà de specialitate sub numele de „rumunsky zàpisnik“. Acest carnefel concine primele versuri compuse de poet ìn limba slovacà (zece) fi germanà (una), douà poezii din Byron (din ciclul Melodii ebraice) fi poeziile romànefti Desteaptà-te romàne, Doina lui Lucaciu fi Doina lui Ratiu. in acest carnetei se mai aflà un cartonaf indoit pe a càrui copertà citim : „Domniei sale D-lui Janko Botto“. In interiorul cartonafului este urmàtorul text ìn versuri : „Adio, Janko, ràmìi ferice/Tu poti cu alta a màschimba, / Dar al meu suflet afa imi zice, / Cà eu pe Janko nu-1 pot uita. Sofia“. §i mai jos : „Sofia Stànescu 1896 Brafov“. Alàturi, in stinga, se gàsefte fotografia Sofiei Stànescu fi o panglicutà tricolorà.
    Acest carnetei, format mie, aruncà lumina asupra vietii sale intime fi asupra felului cum se formeazà, in afara fcolii, caracterul fi conceptia scriito-rului. S-a ìndràgostit la Brafov de Sofia Stànescu pe care trebuie sa o fi cunoscut la una din reuniunile organizate chiar de feoalà pentru a-i deprinde pe elevi cu bunele maniere cerute in societate. Sextil Pufcariu, care era numai cu un an ìnaintea lui Krasko la liceul din Brafov, serie despre aceste reuniuni : „Educatorii noftri ìfi dàdeau seama cà multimea cea mare de elevi, venind de la sate, trebuiau sà fie educaci astfel, ca devenind domili sà nu
     1	A XXXII-a Programa a Gimnaziului mare public román de religiunea greco-orientalà din Brasov, a scoalei comerciale si reale fi a fcoalelor primare, ed. cit., p. 112—113.
      2	Vezi matricolele claselor Vll-a jiaVIII-a, anii scolari 1894 — 95 §i 1895 — 96, Arhiva Li-ceului Andrei Saguna de la Arhivele Statului din Brafov.