600
cronica
      în cadmi çedintelorComitetului $i ale grupelor de lucru pe sectii afost definitivatà $i apro-batà Tematica celui de-al VII-lea Congres International al Slavistilor, propusà de Comitetul slaviçtilor polonezi çi completati pe baza sugestiilor comitetelor nazionale çi ale membrilor
C.I.S. prezen^i (publicàm mai jos textul integrai al tematicii). Comitetul International al Sla-viçtilor a hotàrìt ca, pe baza acestei tematici, comitetele nationale sà trimitâ la Varçovia, pina la 30 aprilie 1971, titlurile referatelor $i comunicárilor propuse (indicìnd pentru fiecare tema in care se ìncadreazà). Comitetul slavistilor polonezi va elabora, pe baza acestora, proiectul programului celui de-al VII-lea Congres al slaviçtilor, care va fi definitivat $i aprobat la vii-toarea çedintà a C.I.S. De asemenea, s-a hotàrìt ca rezumatele referatelor çi comunicárilor (pìnà la 2 pag. dactilografíate) sà fie trimise de comitetele nazionale organizatorilor Congresului pìnà la 30 aprilie 1972 (in limbile rusà, polonà, englezà, francezà sau germanà). în sfîrçit, fiecare comitet national va asigura publicarea integralà a referatelor çi comunicárilor çi difuzarea lor pìnà la 30 aprilie 1973 (textele vor putea fi tipàrite in oricare dintre limbile slave, precum ?i in limbile englezà, francezà sau germanà, cu recomandarea ca limba aleasà sà fie alta decìt cea folosità pentru rezumat).
      Secretarul C.I.S., S. Szymczak, a prezentat o informare despre activitatea celor 16 Comisii permanente de pe lîngà C.I.S., subliniind, pe baza datelor comunicate în scris de preçedintii acestora, cà cele mai multe au initiât çi desfàçoarà o serie de actiuni de amploare, la care iau parte mai multi cercetàtori din diverse fàri slave, precum $i din unele tàri neslave (Comi-; siile de bibliografie lingvisticà, terminologie, Atlasul lingvistic slav, istoria slavisticii, onomastica slavà f.a.). în urma discufiilor, s-a hotàrìt, de asemenea, crearea a trei noi comisii (lexicologie : çi lexicografie, limbi literare slave, cultura slavà in evul mediu timpuriu) $i numirea preçedin-tilor acestora, precum $i a unor noi pre?edinti ai altor Comisii, pe locurile devenite vacante.
      în partea finalà a lucràrilor, C.I.S. a acceptat cu satisfac^ie invitala prezentatà de prof.
H.	Granjard, ca viitoarea Sjedinfà plenarà sà aibà loc la Paris, ìn septembrie 1971. Dupà adop-tarea hotàrìrilor celei de-a Xll-a Çedinte plenare, prof. V. I. Borkovskij a exprimât, in numele membrilor C.I.S., càlduroase multumiri profesorului V. Kiparsky çi doamnei Dagmar Kiparsky, precum çi colaboratorilor, pentru conditile excelente create pentru lucràrile Comitetului §i pentru prilejul oferit de a cunoaçte orasu 1 Helsinki s¡ ìmprejurimile sale. De asemenea, ìncheind çedinÇa, preçedintele C.I.S., acad. Doroszewski, a adus multumiri ministrului ìnvàtàmìntului din Finlanda, doamnei Meeri Kalavainen, care a oferit un cocteil in onoarea participan^ilor çi s-a interesat de lucràrile pienarei. Dupà ìncheierea acesteia, primària oraçului Helsinki a oferit o recepfie, la care au participai oaspetii stràini çi reprezentan^i ai viefii çtiin^ifice çi culturale din capitala Finlandei.
      Cea de-a Xll-a Çedintà plenarà a C.I.S.,prin dezbaterile sale fructuoase $i hotárírile adóptate într-un spirit de largà colegialitate çi colaborare interna^ionalà, a constituit o etapà impor-tantà in seria acfiunilor colective ale slaviçtilor din numeroase tàri ale lumii $i a stabilii màsurile necesare pentru pregàtirea çi desfàçurarea celui de-al VII-lea Congres International al Sla-viçtilor.
G. MIHÂILÂ
TEMÀTICA CELUI DE-AL VII-LEA CONGRES INTERNATIONAL AL SLAVISTILOR
(Var?ovia, 1973)
      I.	Lingvisticà
      1.	Limba slavà comunà ca sistem ipotetic unitar, directiile evolufiei ei in diverse limbi slave (cu privire specialà asupra limbilor ìnrudite ìndeaproape).
      2.	Istoria formàrii limbilor literare slave, cu privire specialà asupra elementelor de origine stràinà, mai ales a celor greco-latine.
      3.	Problemele ìnrudirii limbilor ìn lumina dialectologiei comparate.
      4.	Caracteristicile mijloacelor lexicale $i morfologice ale limbilor slave din punct de vedere al funerei lor semantice, sintactice fi stilistice.
      5.	Dinamica evolutiei limbilor literare slave, incepìnd din a doua jumàtate a sec. al
XVIII-lea, din punct de vedere sociolingvistic.
      6.	Problemele actuale ale lexicologiei, etimologici $i formàrii cuvintelor pe pian formai §i semantic — sincronie ?i diacronie.