TERMINOLOGIA PÀSTORITULUI LA HUTULI
    § 7. Pdsunatul
    Bélega s.f. „balegá de vita". Din rom. bálegá /94, 130; 27, 122 : ímprumut relativ recent in ucr. carpaticá, ín virtutea rostirii oclusive a cons. g¡. Tot din rom. e si vb. belegatysy ,,a se báliga". Derívate proprii: (dim.) bclígicko
<	pl. belígi; belegényj, -a, -e adj. „murdárit de balegá"; Belegénka — poreclá a unei íemei.
     Must s.m. Io „mustáreatá" ($i in expr. must ovéíij „lichidul scurs din bálegar de oaie"); 2° „zeamá de mere, coacáze múrate"; 3o „mincárime la degetele picioarelor". Din rom. must, care, popular si regional, are tóate sensurile citate (/2, f. 12 si 13,1037—8/). Lipsit de un dublet propriu, cuvíntul e uzitat constant =;i in masá.	*
     Mutáía (si: Motára) s.f. „mutarea stinei dintr-o poianá in alta s. dintr-un loe in altul al unei poieni". Din rom. mutáre „id.", sens binecunoscut mai tutu-ror graiurilor rom. (/18, 524; 65, 7 n. 2; 68, 846 — Suceava; 2, f. 12 $i 13, 1062, sub Io; 17, 1; 95, 64, 78 $.a.; pentru acceptia de „asezámínt, sála§" ín rom. veche v. 66, 580/). Cf. ín /94, 163/: mutatófa, „termen pástoresc"din graiurile transcarpatice, neglosat insá. ín satul Paltin si ca toponim: Mo-dra — n. de deal; z-pyd Motáfi — n. de píriu.
    Porñála s.f. „pornitul oilor la páscut ín amurg, dupá mulsoarea dinspre seará" (II: dupá órele 17—18; porndla tiñe píná la Sf. Ilie, píná cind iarba e buná si grasá, iar oile sint mulse de trei orí pe zi). §i expr.: yty na porndlu ,,a merge in pornealá"; wywci na pornál'i „oile in pornealá". Din rom. por-nedla „id." (/58, 225; 80, III, 255; 73, II, 243; 17, 26/). ín v. M. se mai pástreazá si sensul de „iarbá de pe pásunea rezervatá minzárilor" din alte graiuri, prin care pornala devine sinonim cu ucr. pohyrnyk /30, III, 345; cf. 94, 167; 88, 8/1. §i oronim ín Bucovina — /42, 35/. Tot imprumut románese este §i vb. pornyty (< a porní) „a pleca cu oile la páscut" $i, mai des, ,,a se pune in mineare, a porni din loe".
    Urma s.f. „urmá lásatá pe pámint de anímale (dupá care ele sínt cáutate)". Din rom. úrma „id." /94, 177/. Uz facultativ, fatá de sin. slid, ca $i al vb. urmaryty „a cáuta dupá urme" fatá de slídyty, imprumut al rom. a urmarí.
     § 8. Strigdte 2
     Aíá! ($i: íá !) „strigát cu care se intorc oile"; hafa „strigát pentru íntors vacile"; cf. si /30, I, 40/. Interjectia aceasta coincide cu rom. areá!, cu diverse var.: dred!, hared!, hrea!, real (/4, 14; 48, I, h. 385 $i 386/). Cf., insá, /67, I, 36 ?i VII, 578/.
     1 IV: povymyk abo [= sau] na porúálu pentru „páscutul oilor de dupá-amiazá.*. Cf. pentru sensul in discute ([58, 229]) : In Maramures „pornealá [...] Insemneazà fi loe rezervat oilor pentru pasunatul de noapte".
     1	Nu tóate interjecfiile de mai jos pot fi soeotite cu sigurantá ca preluate de hufuli de la romàni. Le facem loe, totufi, aici, pentru a da o imagine cìt mai compietà a concordanfelor lex i-cale romàno-hu^ule in ramura de care ne ocupám. Kudnyckyj [67] preferà sà vadà in multe dintr e-ele formaci onomatopeice „primitive".