146
N. PAVLIUC, I. ROBCIUC
    Din aceastá subclasá fac parte substantívele de genul neutru care au la nominativ singular desinenza -a: nac'm'a, Kawin'a, ímh'ü ($i Mn'a), yzA’a, 3dopóy/i’a, 3’iji’a, rinarri a, cm iniá.
     § 26. Am aràtat mai sus (v. § 5) cà substantívele de genul neutru (jazn'á, meuA'á, Aouiá, nypná, zopu’á 5.a.) care in limba literará alcátuiesc declinarea a IV-a, nu formeazá un tip aparte de declinare, íntrucit paradigma acestor substantive coincide (afará de genitiv) cu a celui de-al doilea tip de declinare (v. § 25 h). Substantívele in discute nu au categoría animat/non-animat exprimatá gramatical desi ele denumesc atít obiecte insúflente, cít si obiecte neinsuflefite. Din aceastà cauzá,-ele vor fi grupate ín cadrul celui de-al doilea tip de declinare intr-o subclasá aparte. Desinentele cazuale pentru aceastá subclasá pot fi reprezentate prin urmàtoarea schema :
a H OBÍ a OM  OBÍ 
a 0 aM  a aMH ax  
    § 27. Din faptele expuse mai sus se observa cá substantívele apartinínd celui de-al doilea tip de declinare, dupá forma de nominativ singular, pot fi impartite în doua grupe mari :
    1)	substantive masculine care au la nominativ singular desinenza zero : ani a, e'in, cmen, den', òoiuh, komúui, KOMáp;
    2)	substantive de genul neutru si de genul masculin cu desinenta o: e'idpó, padnó, MÓpe ", nÓAe “, ímh’ü, Hacm'a,jazH’á; óánixo.
     § 28. Substantívele apartinínd celui de-al doilea tip de declinare au la únele cazuri desinente identice. Astfel, la singular desinentele comune apar la cazurile dativ (-obí) si instrumental (-om), iar la plural — ín dativ (-aM), instrumental (-aivm) si locativ (-ax).
    § 29. Substantívele insufle ti te de genul masculin au desinente omoni-mice la cazurile genitiv-acuzativ singular, iar substantívele neínsuletite de genul masculin si neutru prezintá aceleasi desinente la cazurile nominativ-acuzativ singular si plural.
    § 30. Cea mai mare varietate de forme cazuale se observa la cazurile genitiv si locativ singular.
     La genitiv singular am ínregistrat desinentele -a si y. Aceste desinente sínt folosite independent de tema la care a apartinut cíndva un substantiv sau altul (-0, -jó si -ü), farà a se putea stabili vreo regula de folosire a lor. De altfel, nici in limba literará nu exista o delimitare clara a substantivelor ín privinta folpsirii desinentelor : a si y
     Desinenza -a se întîlneste ínsá la marea majoritate a substantivelor, pe cínd desinenza -y este mult mai rara, folosindu-se cu precadere la substantívele de genul masculin, care denumesc substance lichide (Keácy, cuepóny),
     1 Vezi Cyvacna yKpaïHCbKa .úmepamypua Moea. Mopifio-wein, p. 86.