136
VICTOR VESCU
iar cel din Lupac, Clorotici, Vodnic si Nermet — un sistem cu sapte foneme vocalice :
u	i
                                                 e
ote
a
     Pe lìngà aceste deosebiri de ordin fonetic fi fonologie, intre localitàtile carafovene se ìnregistreazà fi únele diferente leticale.
    O alta tràsatura a graiului carasovenilor, care-1 face sa se deosebeascà de graiurile sìrbocroate convergente, precum fi de multe alte graiuri stoka-viene, o reprezintà numàrul mare de imprumuturi lexicale romànesti, care se datoreazà atìt contactului cu purtàtorii dialectului románese bànàfean, cit fi, mai alés, .bilingvismului. Fenomenul se oglindefte in mod pregnant in monografia acad. E. Petrovici, care face adesea amanuntite analize fone-tice fi semantice ale cuvintelor romànefti ìmprumutate de carafoveni.
    Unele imprumuturi, ca buda, muzika, tabla, talpice, „càlcàtori la ràzboiul de tesut“, trepke „treptele scàrii“, vdrul (vàrutul), etc., se intìlnesc fi in alte graiuri sìrbefti : in cele de pe teritoriul Romàniei \ precum fi in unele graiuri sirbefti care au venit in contact cu limba romàna 2. Alte imprumuturi par a fi specifice localitatilor carafovene.
    Cu prilejul anchetei efectúate de noi in luna noiembrie 1969, in vederea culegerii de material dialectal pentru Atlasul Lingvistic Slav, am notat, in localitatea Clocotici, in afarà de imprumuturile romànefti inregistrate de E. Petrovici, fi urmàtoarele3 :
    armata sf. < rom. armata, ser. vojska (Tamo ie bila velika armata „Acolo a fost o armata mare“).
    càmbùr sm. < rom. dial, timbur „turtur de ghiafa" scr. ledénica (Kbt se vata let za streiu se kaze càmbùri „Cìnd se prinde ghiaia de streafinà se spune tamburi = tur|;uri)“.
    dumbrdva sf. < rom. dumbrdvà, ser. dubrava (Tamo u dolu su bile dum-brdve „Acolo in vale au fost dumbràvi“). Defi este de origine slava, cuvintul a fost imprumutat din limba romànà, deoarece q (*d (¡brava) are in acest grai numai reflexul u : ruka, muka, zup, etc.)
    Jabrikdnt sm. < rom. fabriednt dial, „muncitor in fabricà“ (Moi mus ie bil Jabrikdnt u Ricici „Bàrbatul meu a fost muncitor in fabricà la Refina").
    fdlka sf. < rom. fdlcà, scr. vilica, celjust (clovik ima dve fdlke, i kon ima dve fdlke „Omul are douà fàlci fi calul are douà fàlci“).
    gànt sm. < gind, scr. misao (Imam ia iedtn gànt „Am eu un gind“). Cuvintul este de origine maghiarà gond, dar aspectul fonetic sub care apare in acest grai aratà cà a fost imprumutat din romànà, deoarece in cazul ìmpru-
      1	Vezi de ex., V. Vescu, Influenfa rotnäneascä asupra unui grai sirbesc din Banat, „Limba romänä", 6, 1968, p. 522.
2	Vezi I. Popoviö, Contribufie la studierea cuvintelor romänesti din limba sirbo-croatä, Vir^et,
1955.
     3	Le vom insira in ordine alfabeticä.