222
1 LAURA BAZ-FOTIADE
asupra folului ce-1 va juca ea in masa de cititori, se vorbefte despre dorinja traducàtorului de a-fi aduce astfel contribuya la ridicarea nivelului cultural al poporului bulgar. O asemenea maniera de a prefata un volum era folosità frecvent in tipàriturile care apàreau atunci in tara noastrà, reprezentìnd de fapt primele modele, primele ìncercàri de literatura epistolare, care avea sà cunoascà mai tirziu o anumità dezvoltare in literatura bulgara x. Traducàto-rul, fiind un bun cunoscàtor al limbii romàne, se lasà influentat de ea in lexic sau in constructia frazei, in textul tradus intilnindu-se o serie de sintagme improprii limbii bulgare. De exemplu :
Toù cmpyea aa ce KJiaTHT KaMemiTe El face sà se datine pietrele si im-h yKpoTHBa aHKHxe 3Bepn.	blìnzeste fiarele sàlbatice (p. 4),
üoiíaH CKopo h He cmoü na ydecenne. Vino repede fi nu sta la indoialà (p.6) Toií Tora ce cbccth u cu òoKapa Ha El atunci s-a trezit fi $i-a adus yM 3a cpemnyBaHeTO Koexo me me aa aminte de intilnirea pe care trebuia HMa c Ojihht.	s-o aibà cu Olint. (p. 56).
    Traducerea la care ne referim s-a bucurat de o largà popularitate in intreaga Peninsulà Balcanicà — Serbia, Macedonia, Grecia, Constantinopol, iar in Romània a fost difuzatà intr-o serie de orafe. Numàrul càrtilor difuzate se ridicà aproximativ la 3000, ceea ce atestà popularitatea fi inalta apreciere de care se bucura marele om de cultura román, Ion Heliade Ràdulescu, in cali-tatea lui de filolog, scriitor, poet, editor, publicist, om politic.
     Interesul càrturarilor bulgari fata de cultura noastrà s-a manifestai fi in presa lor periodicà din acea epocà. Astfel, in ziarul «Otchcctbo»2 redactat de P. Kisimov, apare lucrarea lui Cezar Bolliac De la Rusciuk la Varna (note de càlàtorie) 3, retipàrità apoi fi in sàptàminalul „Libertatea“ 4, supliment al ziarului bulgar «CBo6oaa» pe care il redacta L. Karavelov (Bucurefti, 1871). Dat fiind cà P. Kisimov a mai tradus o carte din limba romànà 5, despre care vom vorbi mai jos, sintem inclinati a crede cà varianta bulgarà a acestor note de càlàtorie apartine aceluiafi traducàtor.
    ín ziarul «MaKeaoHHH»0 apare o altà lucrare, Hapod u napoÒHoem (Popor fi nationalitate), a lui loan Maiorescu, profesor fi publicist romàn transilvànean, tatàl lui Titu Maiorescu, care a ocupat un loc de seamà in revo-lutia de la 1848, ca principalul animator al maselor craiovene. Fiind o perso-nalitate marcantà, I. Maiorescu s-a bucurat de popularitate in mijlocul inte-lectualitàtii bulgare. Acest artieoi reprezintà de fapt o sintezà a ideilor sale
      1	ìntemeietorul acestei literaturi epistolare bulgare este Neofit Bosveli, care, exilat fiind la Mànàstirea din Hilandar, folosefte forma epistolarà pentru a-fi expune pàrerile. Traditia este continuata apoi de presa periodicà bulgarà, care ifi insufefte aceastà formà de gen publicistic.
     2	Apare la Bucurefti, din 1869 pinà In 1871.
     3	Lucrarea a apàrut in ziarul románese „Trompeta Carpatilor", dupà care s-a efectuat traducerea in limba bulgarà. Vezi M. Stoianov fi Al. Burmov, op. cit., p. 412, art. 8528.
      4	„Libertatea", anuí II, 1871, nr. 12, 15, 16 fi 17 iulie.
      5	Este vorba de cartea scriitorului polonez Jrfzef Ignacy Kraszewski, pe care Kisimov o traduce din limba romànà in bulará.
      6	„MaKeflOHHH" anuí IV, nr. 61, 62 din 23 fi 30 iulie 1870.