22
I. C. CHITIMIA
    In al doilea rind, regatul polon congresist de sub ocupafia taratului avea un numàr de insemnate centre industriale cu un proletariat care incepuse din vreme sa manifeste vigoare fi agresivitate revolutionarà, in frunte cu Ludwik Waryrìski fi alti ideologi, incit in revolutia din 1905, numàrul muncitorilor grevifti poloni a constituit 1 /3 din totalul muncitorilor intrati in grevà in imperiul farist, defi ei nu formau decit 1 /7 din totalitatea muncitorimii intre-gului imperili1. De fapt, Lenin a atras atentia asupra modului exemplar de luptà al muncitorilor de la Lódz, precum fi asupra faptului cà „daca energia fi tària in luptele greviste [...] s-ar fi manifestai peste tot in Rusia ca in raioanele Petersburg fi Varfovia, atunci numàrul generai al greviftilor ar fi fost de douà ori mai mare“ 2.
    In al treilea rind, Lenin a intuit ceea ce n-a injeles nimeni momentan, fi anume cà mifcarea revolutionarà de tip internationalist a proletariatului polon va fi sus^inutà, in cazul special al ocupatiei tariste, de lupta de eliberare nationalà a intregului popor polon fi de aceea, impotriva ideilor exprimate, de pildà, de Roza Luxemburg 3, a conceput alianta muncitorilor cu tàrànimea fi sprijinirea mifcàrii nationaliste de esentà burghezà a unui popor subjugat. E1 ìsi exprimà atitudinea personali in articolele, publicate in „Gazeta Robot-nicza“, „Pismo Dyskusyjine“, organe ale Partidului Social - democrat Polon, incepind cu anul 1912, fi in alte scrieri, apàrute ulterior. In lucrarea Despre dreptul popoarelor la autodeterminare, redactatà in februarie-mai 1914 4, Lenin afirmà dar : „In fiecare nationalism burghez al unui popor opri-mat existà un continui democratic generai indreptat impotriva opresiunii fi tocmai acest continui este, desigur, sprijinit de noi [...]“.
    Lenin avea viziunea desfàfuràrii evenimentelor si bànuia cà insefi regi-murile de ocupatie vor fi silite sà promità poporului polon reinfiintarea sta-tului, ceea ce, in fond, au fàcut in 1916 atit Austro-Ungaria cit fi regimul tarist, fapt pe care Lenin 1-a demascat imediat, criticind fi atitudinea eronatà a unor social-democrati, tentati de promisiune, si de ideea pàcii 5. E1 vedea limpede lucrurile, càci in ràzboiul civil s-a inrolat de partea revolutionarilor rufi un mare numàr de polonezi (cca. 100.000) 6.
    Vladimir Ilici Lenin fi-a dat seama cà robia nationalà ufureazà apropie-rea claselor conducàtoare de mase sub lozinca nationalà fi poate duce la separatism in lupta proletariatului ; de aceea a emis din timp fi a sustinut in con-
     1	Cf. S. Kalabirìski, Polska w planach strategii rewolucyjnej Lenina, in ,,2ycie Warszawy", XXVII. 1970, nr. 81, 5 — 6 aprilie , p. 3.
     2	Lenin, JJoAme coópame commemù, ed. V, t. XIX, Moscova, 1961, p. 377 — 406; cf. fi Lenin o Polsce i o polskim ruchu robotniczym, Varfovia, 1954, p. 121.
     3	Polemica lui Lenin cu Roza Luxemburg in special in lucrarea O npaee naymì uà caMO-onpedejieHue in Cmunenun, ed. V, t. XXV, Moscova, 1961, p. 255 — 320; versiunea poloni, Lenin, Dziela, t. XX, Varfovia, 1951, p. 417 — 483.
4	Vezi Lenin, Cornute nun, ed. V, t. XXV, Moscova, 1961, p. 255 — 320; vezi fi consideratale
recente ale lui "Wì. Machejek, Leninizm-Rewolucja-Polska, in „¿yciè Literackie", XIX, 1969, nr. 45, 9.XI,p. 1.
     6 Cf. Lenin, op. cit., ed. V, t. XXVII, Moscova, 1962, p. 246 — 249 : Despre pace farà ane-xiunifi despre independenfa Polonici ; ibidem, p. 252 — 266 : Revolufia socialista si dreptul popoarelor la autodeterminare (teze) ; ibidem, t. XXX, Moscova, 1962, p. 17 — 58: Rezultatele discutei despre autodeterminare.
     6	Wl. Machejek, op. cit., p. 1.