UN IZVOR NEOGREC AL „CAZANIËI" LUI VARLAAM
169
    Era bine cunoscut si ìn lumea slava la Moscova, la Liov, la Kiev, si colaboreazà strìns cu confratele Petru Movila. Fiind un mare càrturar si diplomai, Varlaam cunoçtea autoritatea izvoarelor greceçti, a modelelor si originalelor în lupta pentru culturalizarea poporului în limba lui §i pentru ìntarirea ortodoxiei.
    In toate operele sale a urmat nu numai ideologia noului curent umanisto-renascentist din cultura neogreaca ìmpletita cu ideologia din colegiul Chie-vian, condus de Petru Movila, dar Varlaam a tradus, a prelucrat çi s-a inspirât in toate operele sale din operele scrise in neogreaca de Máximos Margunios, Ioanichie Cartanos çi mai ales Damaschin Studitul1. Alte opere neogrece^ti i-au servit doar ca model.
    La astfel de scriitori se refera Varlaam in prefata Cazaniei, cìnd spune cà „alte popoare prin acei bàrbari purtàtori de duh sfînt coboarà sfìnta Scrip-turà tot mai pre ìn^elesul oamenilor çi scot carfi de invasatura bisericeascà pre limba lor ca sa ìn^eleagà hiecine sa invece... cu atìt mai vìrtos pre limba noastrà româneascâ ce n-are carte pre limba sa cu nevoie iaste a ìn^elege cartea ìntr-o alta limbà“ 2.
    Astfel de la aceçti scriitori a luat nu numai pilda de a introduce limba poporului in bisericà si cultura, dar a preluat $i exprimarea comparatici scrip-turii cu o gradina ìnpomatà care nu trebuia sa ramina închisâ, ci sa fie folo-sità de oameni. Deci biblia trebuie tradusà in limba poporului sa fie citità çi înteleasà de oricine. Aceastà comparatie apare de mai multe ori in Cazania lui Varlaam, ca $i in izvorul neogrec „Cartea numitâ „Tezaurul“ 3, BipWov ôvonaÇônsvov 0r|craupôç, adicâ cele 36 de cuvîntâri ale lui Damaschin Studitul, cum vom demonstra mai departe.
    De la acest scriitor çi de la Máximos Margunios a redat Varlaam prin calc si expresia „scoasa pre ìntelesul a toatà limba (româneascâ)" — adicà a scris opera in limba comuna a tuturor romànilor, in limba vorbita. In versiunea slava s-a spus ,,po obstii i proitii jazyk vlasski ,,pe limba româneascâ comuna fi curentâ (vorbita) “4. In originalul neogrec gàsim expresiile, corespunzâtoare : eiç irjv koivtiv yXwaaav sau koivt| (ppdaaei
     Deci la biruinta introducerii limbii romàne vorbita de popor ìn bisericà $i cultura au contribuii §i scriitorii acestui curent umanisto-renascentist din cultura neogreaca. Reprezentantul acestui curent in cultura romàna este Varlaam, pe care cercetatorul maghiar László Gàldi il considera reprezen-tant al barocului románese. Dar toate textele din Cazania lui Varlaam pe care László Gáldi le citeazà ca apartinìnd stilului baroc 5, sìnt traduse de Varlaam din cuvìntarile lui Damaschin Studitul. Ìntre aitele, cercetatorul
      1	P. Olteanu, Izvoare, originale si modele bizantino-slave ìn operele mitropolitului Varlaam, în B.O.R., 1970, Nr. 1-2, p. 113—151.
      2	Varlaam, Cazania, Ia$i, 1643. Ed. J. Byck Bucaresti, 1943, p. 5.
      3	Guaaupò; icaì AanaaKf|vou toO OitoSiaicóvou ZtouSixou toO QeCToaXoviKÉtoç, Venezia, 1557-1558.
      4	Varlaam, Leastvita (Scara), Ms. 6024, f. Ir. Biblioteca Academiei R. S. Romània, Dam. Studitul, Slova, Ms. 146 ibid.
      5	László Gáldi, Inceputurile prozei ritmice romànesti ìn „Limba Romànà", 5. X. 1961, p. 462-473.