128
I. LOBIUC
Nota. Grupâm aici laolaltà ritiva termeni a càror origine româneascâ
ìn graiurile ucrainene, deci çi ìn cele hulule, este nesigurâ, insuficient probatâ
ori foarte controversatâ 1 : berfela „cujbà“ ,,id.‘‘ la ceilalti huÇuli : /30, I, 136/;
pentru origine rom. : ¡82, 177 : nu se indica, ìnsà, etimonul ; 88, 12 : < rom.
bîrfeâlâ; opinie preluata ìn 67, II, 115/; cuvìntul nu trebuie legat de cel rom.,
abstract nominai, putin folosit ìn graiurile populare, ci de ucr. transcarpatic
byjrfa „loitra“, bérfa < ber- „prajinà” -)- fa „lemn“ /31, 4/ ; cf. ucr. carpatic
bÿrfy plt. „fuçteii unei scari mobile“ /30, I, 57/ ; mai dificilâ de explicat este
finala cuvîntului; gazdâ „gospodar, om cu stare; p. ext. om care prezinta
garantii de seriozitate çi solvabilitate“, cu numeroase derivate in graiurile
carpatice; prò: ¡88, 1; 33, 39/ 2; contra: ¡22, 46; 44, 249; 96, 137/<magh. ;
se poate admite, credem, paralel, çi sprijinul rom. gdzda, care, régional, are
acelasi sens; cf. discutia din ¡67, IX, 785/ ; lelyk „bufnita Vespertilio murinus" :
ca rom. (< liliae ,,id.“) in /88, 7/; in ¡49, 52/ se invoca direct, pentru ucr. dial.
lylyk, bg. lelekana [ !] ; misinni „ìnsìmbrare“, farà temei dedus in ¡88, 6 : aici —
„troupeau de moutons“/ din nom. miçinâ „fourmilliere, foule" 3 ; cuvìntul
face parte din familia : miééti „a amesteca“ çi misénnik „sîmbraç“ ; pódfa
„polirà in coliba stìnei, pe care se tin casul, urda si sub care sìnt ìngropate
cazanele cu lapte“, deci cu sensul partial al lui komdrnyk (< rom.) din alte
graiuri ucr. /94, 154—5 ; 82, 177 ; 89, 148/, legat in ¡88, 12/ de rom. pod, podealà ;
v., ìnsà, sensurile çi râspîndirea cuv. in /96, 257, 269, 217/ ; cf. si ¡A4, 36/ ; f
skokér „pastor“ (pi. skoliiri „ìntregul personal al stìnei“) dupa unii, dérivât propriu (< skot), dupà altii /19, 584, 597/, ìmprumut al rom. scutar(iu) (< lat.? ; v.sl.?) „çeful ciobanilor" (cf. /3, I. h. 391, Tìrlas — in pct. 414: seutdriuf) 4 ; sópa „(la vechii hutuli) adàpost rudimentar pentru vite si oi; (azi) çopron, càmarâ“ 5, dérivât, farà temei, in ¡82, 177/ din rom.; de fapt, un ìmprumut din polona (< germ.) ¡25, 127/ ; vàlax — in v. M.: doar ca nume de familie ; in alte graiuri (Poltava si vestul Ucrainei, la hutuli mai aies) : 1° ,,ber-bec castrat“ ; 2° „cel care castreazà", cu foarte multe derivate /30, I, 123/ ; acest cuvìnt nu poate interesa cu siguranta si in mod direct lexicul rom. [20, II, h. 210; 67, IV, 299; V, 470-1/; cf. ìnsà ¡52, 1456; 81, 59: poi. walach ,,cal castrat“ — de la numele valahilor, al pastorilor romàni nomazi din zona Car-pa|ilor, care se ocupau si cu castrarea animalelor).
IV.	Ìncheiere
    Dupa cum se vede, cei cca. 170 de termeni discutati aici acoperà, desi inégal, toate sectoarele terminologiei pas tores ti hulule. întrebuintarea lor regulatâ, constantà, autonomia semantica si numàrul, uneori considerabil,
      1	Aici le dàm cu sensul lor din graiurile ìn discutie.
2	Tot románese ¡1 socot N. Corlàteanu, Curs de limba moldoveneascà literarà contemporand,
I,	Chifinàu, 1956, p. 146; V. S. Vaséenko, Poltavski hovory, Xarkiv, 1958, p. 349.
      3	Vezi o discute largà a rom. misinà la N. Dràganu, in „Revista filologica“, II, 1928, nr. 3, p. 297-304.
     4	ín [28] se'neagà, dupà [14], provenienza romàneascà nu numai a acestui cuvìnt, ci fi a altora : tájstra, kuléSa etc.
     5	Inf. II : vechii hupili i?i construiau foarte rar grajduri pentru vite; acestea vàrau ìn munti fi iernau fie pe lìngà case, in aer liber, fie ¡n fopa ; pentru practica iernatului vi te lor in aer liber, ìn vremurile de demult, la romàni, v. ([95, 125 fi n. 28]).