220
LAURA BAZ-FOTIADE
deoarece atestà atit interesul manifestai de Sofronie fata de càrturarul román, cit fi aprecierea ce i-o acordà, folosindu-i opera.
    Critica bulgarà, dìnd o deosebità importantà venirii scriitorului in Romania, unde a desfàfurat o activitate prodigioasá subliniazà faptul cà perioada bucurefteanà a activitàtii literare a lui Sofronie reprezintà „un nou mare pas inainte nu numai in dezvoltarea literaturii bulgare in generai“ dar fi cà „in aceastà perioadà el ajunge la ideea de a tipàri cartea bulgarà" 2.
    Un alt càrturar bulgar care a manifestai Ínteres deosebit fatà de tara fi cultura noastrà este Mihail Kifalov. Nàscut in 1783 la Teteven (Bulgaria), ifi face studiile in Rusia, unde ràmine o perioadà ca secretar de gubernie, apoi se stabilefte la Bucurefti pinà la sfirfitul vietii (8 ianuarie 1868).
    Tràind ca emigrant in tara noastrà, el ifi dà seama cà e nevoie de o largà activitate de culturalizare, de o muncà vastà, care sà fie folositoare atit poporului sàu, cit fi celui román. De aceea, el face diferite traduceri nu numai in limba bulgarà, ci fi in limba romànà 3, sau redacteazà o parte din lucràrile sale direct in romànefte 4. Kifalov acordà o deosebità importantà traduceri-lor. Cu ajutorul lor el càuta sà làrgeascà nu numai orizontul de cunoftinte al poporului sàu, ci se stràduia sà gàseascà fi diferite modalitàti de a-i apropia cit mai mult pe romàni fi bulgari, contribuind astfel la cunoafterea lor reci-procà. In acest scop el traduce in limba bulgarà volumul intitulat 3apadu G03paMcdeHue tioeoü 6omapcKoù cjioeenocmu fi il publica la Bucurefti, in 1842. Analizìnd acest volijim desprindem cìteva aspecte interesante.
    Cartea are douà pàrti distincte : cea dintii (p. 1 — 106), cuprinde opera lui Iurii Venelin Despre renasterea noii culturi bulgare, unde gàsim date refe-ritoare la dezvoltarea acesteia. Partea a doua este, de fapt, o altà lucrare fi reprezintà un fragment din Istoria popoarelor slave (partea I, cap. 19), scrisà de arhimandritul sirb Jovan Rajié. Inaiai aceasta a fost publicatà la Peters-burg in 1759. M. Kifalov o traduce impreunà cu opera lui Venelin. Aceastà parte a càrtii este importantà pentru noi, deoarece se referà fi la momente din istoria poporului romàn. Aici gàsim date cu privire la intemeierea Moldovei
     1	ìn perioada federii sale la noi, Sofronie face fi alte traduceri : Teampon noiumuxoH, cupen epaMcdaucKoe, noiopuufe, traducere, (dupà cum recunoafte fi autorul) din limba greacà. Vezi despre aceasta Ariana Camarleanu, Traducerea greacà a „Teatrului politic" atribuità gre-fit lui N. Mavrocordat si versiunile ei romànesti, „Revista istorici romànà", Bucurefti XI —XII (1941 — 1942), p. 216 — 258. Sofronie publicà la Rimnicu-Vìlcea, in 1806, prima carte bulgarà tipàrità KupuaxodpoMUOH, cupeu Heóenutx, care de fapt, este tot o traducere, dupà cum reiese din lunga ei titulaturà: KnpnaK0,ap0MK0H, cnpen HeaejtHHK... IlpenHcaHHfi ot cjiaBHucxaro h ot rpenecKaro rjiyóanaiiiiiaro jnwca Ha 6o/irapcKHii npocTHìi snux ot CMHpeHaro BpanancKaro eriHCKona Co<}>pohhh... tn afarà de aceasta, tot la noi, el mai serie opera sa originala )Kumue u cmpadaHUH cpeumaco Cofjjpoma, pe care G. Sava Rakovski o publicà pentru prima datà in zia-rul sàu „flyHaBCKH Jie6ea", 1861, nr. 55 — 62.
     2	Mcmopu.'i Ha ób.iaapcxama Aumepamypa, voi. II, Sofia 1962, p. 68.
      3	Culegere de tractate de pace tncheiate intre inaitele curfi otomanà si ruseascà, cum si de alte deosebite acte, atingàtoare de Principatele Valahiei si Moldovei. Traducerea in limba romàneascà de M. Kifalov, Bucurefti, Tipàrit ìn tipografia lui Iosef Kopainig, 1850, pagini 79. (Vezi M. Stoia-nov fi Al. Burmov, EbAaapcxa ebipoxcdencxa KHU3KHUHa, voi. I, Sofia, 1957, p. 211 — 212.)
     4	Corespondenfà de binefacere sau acte de fondare a unui spital si scoala centrala din orasul Tirnovo din Bulgaria, Bucurefti, 1866; Povafd impotriva holerii, Bucurefti, 1812, edifia II, 1847 (vezi despre aceasta Gh. Cràinicean, Literaturà medicala romàneascà, 1907, p. 354).