ECOUL IDEILOR LENINISTE DESPRE LITERATURA
11
col reiefea cu claritate atitudinea lui Lenin fa{à de acei ce erau inclinaci sà creada cà cernitele materiale si spirituale ale poporului ar putea fi ìndestulate cu „panem et circenses“ (piine fi jocuri de circ) : „Panem, desigur! Circenses, dacá vor !... Muncitorii si tàranii nostri merita in adevàr mai mult decit circenses, ei au dreptul la arta adevaratà, la marea artà. lata pentru ce trebuie, inainte de toate, sà ràspìndim cìt mai larg cu putintà invasatura si educala populara. Aceastà educatie — presupunind cà piinea va fi asiguratà — creeazà terenul trebuincios unei civiliza^ii, terenul in care va incolli o artà in adevàr nouà, in adevàr mare, o artà comunistà, care va crea alte forme pentru alt continui. Acolo este pentru «intelectualii» nostri muncà nemàrginità, dar de asemenea fi nemàsurat de rodnicà“ *.
    Articolul fàcea cunoscutà in mediile scriitoricesti din tara noastrà o altà importantà tezà leninista despre artà — principiul libertàri de creale : „Revolutia a dezlàntuit toate fórjele care erau inàbusite pinà atunci... Intr-o societate intemeiatà pe proprietatea individualà, artistul produce màrfuri pentru piatà. li trebuiesc cumpàràtori. Revoluta noastrà a eliberat pe artisti de greutatea care fàcea sà apese asupra lor aceastà prea prozaicà stare de lu-cruri. Multumità revolu^iei, Statuì sovietic a devenit ocrotitorul artistilor", care ,,au dreptul de a crea in liberiate, dupà idealul lor“ 2.
    Ideile leniniste despre cultura si artà redate de Clara Zetkin au fost ràspìndite in tara noastrà si de càtre revistele ce apàreau in provincie. Revista craioveanà „Ginduri noi“, de pildà, publica in numàrul 2 din 15 martie 1927 citeva fragmente intitúlate Lenin, de vorbà cu Clara Zetkin, despre artà si culturà, iar revista literar-socialà din Husi — „Prometeu“ — tipàrea in numàrul 1 din august 1929 un am più artieoi al Clarei Zetkin — Lenin in fata culturii, de dimensiunile celui publicat in „Cultura proletarà", redat intr-o ingrijità limbà literarà.
    Tezele lui Lenin despre artà fi culturà, formulate in convorbirea cu Clara Zetkin, n-au ràmas fàrà ecou in activitatea teoretica si practica a scriitorilor nostri legaci de miscarea muncitoreascà, animaci de dorinta de a crea o lite-raturà inspirata din viata si lupta muncitorimii, a maselor largi de oameni ai muncii, o literaturà militantà, pàtrunsà de spirit revolucionar, puternic ancorata in realitatea socialà din tara noastrà. Un exemplu eloevent in acest sens il constituie via^a fi opera lui Alexandru Sahia.
    Ràspìndirea ideilor leniniste despre literaturà in tara noastrà cunoafte un nou moment de seamà in deceniul al patrulea. Revistele apàrute in acefti ani, ìndeosebi cele aflate sub indrumarea ideologica a partidului, ca — „Yeac nou“, „Bluze albastre“, „Era nouà“, Reporter“ etc., precum fi alte reviste de orientare democratica, vàdesc o bunà cunoaftere a concep|iei leniniste despre fenomenul literar. In eforturile lor de promovare a unei literaturi noi, alimentate de idealurile socialismului, fi de clarificare teoretìcà a conceptului de literaturà proletarà, de literaturà pentru popor, eie recurg in mod freevent la lucràrile lui Lenin. Revista „Facla“, de exemplu, infiinteazà o paginà specialà
—	Literatura timpului nou, in care, pe lìngà lucràri artistice considerate semni-
      1	Ibidem, p. 119.
      2	Ibidem, p. 116.