266
PAUL MIHAIL, ZAMFIRA MIHAIL
narea peste hotarele fàrii a 120 de manuscrise ce apar^inuserà mànàstirii NeamZ1.
    Manuscrisele slave au inceput, in schimb, sa fie achizitionate de càtre persoane particulare, dintre care unele $i-au propus ca datorie de constiintà a le pàstra 2. Din coleottile de manuscrise slave ale episcopului Melchisedec al Romanului, ale episcopului Ghenadie Enàceanu, ale episcopului de Buzàu Dionisie Romano, ale lui Grigore Tocilescu sau I. Docan, donate Academiei Romàne, s-a constituit primul fond de manuscrise al Bibliotecii Academiei 3.
    Un numàr apreciabil de manuscrise slave, unele de mare importanza, n-au intrat insà nici pìnà astàzi in colectii publice si au ràmas, in felul acesta, incà necunoscute sau inaccesibile unor cercetàri aprofundate. Prezentarea de fata urmàreste sa semnaleze o serie de manuscrise slave aflate in colectii particulare sau in biblioteci mai putin accesibile, atràgind totodatà aten^ia asupra importanti pe care o prezintà explorarea acestui tezaur de informatie stiinZificà.
    Cercetarea noastra a inceput ca urmare a acZiunii AsociaZiei slavistilor din Romania de a cuprinde ìntr-un viitor catalog generai toate manuscrisele slave din Zara scrise pìnà la sfirsitul secolului al XlX-lea. In vederea depistà-rii §i catalogàrii manuscriselór aflate in colecZii particulare, colaboratorii AsociaZiei din diferite localitàZi au fost indemnaZi, prin „InstrucZiunile" difu-zate in 1966, sa inregistreze orice manuscris slav ràzleZ- Conformindu-ne si noi acestui indemn am pornit la lucra si, timp de trei ani, am urmàrit in colecZii particulare si ecleziastice depistarea unor manuscrise slave incà necercetate.
    Cele 48 de manuscrise din repertoriul de faZà nu au fost incluse pina acum in cataloage tipàrite. Dintre acestea, 6 manuscrise au fost doar semnalate anterior, extrem de sumar si, de aceea, le-am descris integrai, adàugind si descifrarea insemnàrilor de pe eie, astfel incit consideràm cà de fapt toate manuscrisele de faZà sint inedite.
     Dintre manuscrisele slave depistate de noi, 32 reprezintà texte de cult, iar 12 sint scrieri care au fost copiate relativ mai rar decit cele ale lui Ioan Gurà de Aur, Vasile cel Mare s.a. Avem in vedere opera lui Chirii al Beloozerului (ms. nr. 16, din secolul al XVII-lea), opera lui Dimitrie al Rostovului (ms. nr. 18), scrierile sf. Ignatie Teoforul §i ale Patriarhului Nicon al Rusiei (ms. nr. 39), scrieri ale stareZului Paisie Velicicovschi (ms. nr. 27), Cuvinte scurte din Petru Damaschin, copiate in secolul al XVIII-lea (ms. nr. 24) si, mai ales, cele douà exemplare din LeastviZa lui Ioan Scàrarul, unul copiai in GaliZia (ms. nr. 25) si altul in Moldova (ms. nr. 32). Manuscrisul nr. 2, copiat in secolul al XVI-lea, care conZine „pripealele“ monahului Filotei, fost logofàt al lui Mircea voievod, se adaugà celor 3 copii pàstrate la Biblioteca Academiei R.S. Romania4.
     1	Paul Mihail, Geneza studiului despre Grigore Tamblac al episcopului Melchisedec, in ,,Mi-tropolia Moldovei $i Sucevei“, 1969, nr. 7 — 8, p. 505 — 510.
     2	Cf. C. Dima-Dràgan, Biblioteca unui umanist rotnàn : Constantin Cantacuzino Stolnicul, Bu cure^ti, 1967.
     3	P.P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P.R., Bucurcsti, 1959, p. VII.
     4	Ibidem, p. 49, 305, 372.