580
CRITICA çi bibliografie
riguros metodologia formalista, ignorìnd factorii genetici si absolutizìnd datele textului, demonstrìnd astfel, desi în mod indirect, câ o analizâ stilistica a operei literare trebuie sa se sprijine pentru a fi eficienta si pe cunoasterea contextului extraliterar, social-istoric. Din acest punct de vedere capitolul consacrai futurismului e mult mai profund, caci se pun in evidenta si obiec-tivele de ordin social care au generai curentul : dorin^a de a se adresa maselor, de a crea o poezie care sa impresioneze un public larg : de aici reactia fa{a de aristocratismul simbolistilor, folosirea jargonului, limbajului strazii, dialec-tului, orientarea spre declamatorie, spre poezia recitata de pe scena si subor-donarea tehnicii cerintelor limbajului orai. Poetul care renunta sa se adreseze unei elite intelectuale nu mai poate concepe poezia drept creatie a unei lumi fictive si nici ca expresie a eului (Ich-Dichtung). Dispare ìn mare mâsurâ adresantul ca nucleu al mesajului poetic, alterneazâ permanent emitâtorul enuntului. Astfel gasim cheia pentru interpretarea unor poezii aparent foarte ermetice ca Noe' de V. Majakovskij çi Kon' Przeval'skogo de V. Chlebnikov, analizate magistral de autoare. Renuntarea la conceptia despre poezie ca mijloc de cunoastere a transcedentalului prin simbol impunea reìntoarcerea la conventia mimesisului, a considerarii literaturii ca oglindire a realitatii. însâ repudiind ideile simbolistilor, futuristii au dezvoltat procedeele lor indreptate spre reìnnoirea fortei expresive a cuvìntului, ìn special cele fonetice.
    Lucrarea Krystynei Pomorska cuprinde un valoros compendiu al poeticii futuriste ruse, explicìnd si ilustrìnd amplu problema „limbajului transrational“, ìn speta a etimologiilor poetice, a declinarii interne, a imaginii sonore si sim-bolismului acustic, ca çi problema raporturilor dintre tehnica futurista si cea cubista („parti in loc de corpuri“, despicarea cuvìntului, asezare insolita in pagina, sincretismul, renuntarea la structura linearâ etc.).
    Cartea este însotitâ de o scurta bibliografie in care sìnt consemnate prin-cipalele lucrari ale scolii formaliste si unele lucrari aparute in special in SUA si Polonia, tratìnd probleme de estetica si mai aies de poetica modernista,
MAGDALENA LASZLO
   DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA. B. TARA ROMÀNEASCÀ, Academia Republicii Socialiste Romània. Institutul de Istorie ,,N. Iorga“, voi. XXII, 1969, 862 p. ; XXIII, 1969, 828 p.
    Ambele volume cuprind acte interne emise ìn cancelaría domneascà sau ìncheiate ìntre parti in afara cancelariei, ìn anii 1628—1629, respectiv 1630— 1632. Numàrul lor se ridica la 838 (387 -f- 451), dintre care 706 inedite (329 -)-377). Actele contin date pretioase despre unele probleme economice, sociale si politico-administrative, care au fràmìntat societatea romàneasca in primele trei decenii ale sec. al XVII-lea. Cele mai multe dintre eie au fost redactate