160
ASPOZIA REGUÇ-SESERMAN
la graiurile clin Benea, Argel, Siminicea si Milisàu|i. în ultima localitate am înregistrat çi derivatul verbal cfjoiuajiywâmu. Pe restul teritoriului anchetat pentru denumirea fosalâului se utilizeazâ cuvîntul de origine polonâ gpâMiiA'i si 3epdMnA'i.
    Kapâcfima înregistrat la Bâlcâuti, denumeste unul din cele doua lemne orizontale aie râzboiului de tesut înfipte în capetele de sus aie furcilor, care sus(in vatalele. Provine din rom. carafta „idem“ (cf. DA).
    în aceeasi sferâ semanticâ se înscriu si lexemele gyuiKa si gyui'i (pl.), avînd ca etimon rom. gusâ, ambele folosite exclusiv în graiurile bucovinene. gÿiUKa denumeçte un seul mic de ata care înlocuieste teava si suveica la tesutul covoarelor, iar forma de plural gyuii — umflâtura, gîlma care se iveste pe fir în timpul torsului.
    Lexicul graiurilor bucovinene si hulule din domeniul prelucrârii inului, cînepii si a râzboiului de |esut, în marea majoritate, si-a pâstrat caracterul ucrainean comun.
    Datoritâ izolârii îndelungate de sistemul dialectal de bazâ al limbii ucrai-nene literare, graiurile în discute au conservât un numâr însemnat de elemente arhaice. în acelaçi timp, în terminologia {esutului se remarcâ o serie de ino-va|ii care au la 'bazâ sau cuvinte de origine ucraineanâ, sau împrumuturi din limbile învecinate.
Lista cuvintelor cuprinse în lucrare
ôarajiéÿ
6amriéÿKa
6énu’a
ôépxio
6jijm’a
6hth KOJiônH’i
ÔÎJIHHa
66pTa
6pàTH KOJlÔnH’i
BajiÔK (75)1
BaTaJi’KH (6)
BHpHTéHO
BHpCTaT
BiflMciüi'yBaTH
BiTHpâTH
WOJIOKHO
WÔJIOC
WOpOTHJIO (5) BÔÿHa wôÿHa gpâMnji’i
 XÔJl’iÔ 3aMOTÔKa 3aÿji3Ka 3661HH (2) 3BHBâTH
 apÿgaHHÏ floygâTH apÿK (16)
 flHTHHKa
 apÿga
 ^HpKâÿHHu’a (12)
 rimai (6)
 rôpCTKa
 rpéôin’
 rpHÔÎHKH
 aép’rara
 OTpriÿKa
 flripKa
 gymi
 gÿuiKa
 riÎHKa
3B11
3rpi6u
3iÿa
3HHp
3HHpâTH
3pi^HTH KpÔCHa
3ÿ6ji
3yÔKH
Î3HK
Kapâ(J)Ta
KaHKa (3, 4)
K’irHyTH KOJiôim’i
KiwÔK
KJiâH’a
KJIOHHHKa
Kjiôni
Kjiy6ÔK
KJiyfléu
KOÔHJIKa
Ko6iiÿKa
KÔJioBanHHu’a
1	Cifrele din parantezâ indicà pârfile râzboiului de tesut prezentate în schitâ.