470
NICOLAE RO$IANU
     Din punct de vedere structural, formúlele initiale mentin toate elementele tradizionale (E1; E2, T1, T2, V, V), demonstrind astfel marea lor stabilitate si viabilitate. Dar fenomenul cel mai important il constituie folosirea diferen-|iatà a formulelor initiale afirmative si negative, ceea ce confirma valabilitatea concluziilor noastre privind atitudinea diferenfiatà pe care povestitorii o au fata de faptele relatate in diferite tipuri de basme (fantastice, nuvelistice etc.).
     Formula EXTX continua sa ramina cea mai ràspindità formula initialà din toate basmele, atingind o frecventà deosebita in basmul nuvelistic. ìn privinta celorlalte elemente care se adaugà acestei formule simple (E2, T2,
V,	V), eie pot fi intìlnite la foarte multi povestitori contemporani.
     Prezenta tuturor elementelor formulei iniziale traditionale in basmele contemporane vorbeste, desigur, de marea lor stabilitate, dacá mergem mai departe ìnsà, observàm o serie de fenomene care nu pot fi deloc neglijate, intrucit eie constituie tocmai aspectul nou pe care vrem sà-1 evidentiem.
     In primul rìnd, la majoritatea povestitorilor contemporani incepe sà se simtá tendinta spre simplificarea formulei initiale. Dispar treptat formúlele complexe — atit de ráspíndite in colectiile clasice, mai ales in basmele fantastice, — iar locul lor este luat de formula simplà, specifica basmului nuvelistic si basmului cu animale (E1T1). Totodatà, la unii povestitori dispare si elementul Tj, ceea ce, de fapt, duce la distrugerea formulei, intrucit elementul Et nu poate alcàtui singur o formula : „A fost un om sàrac“ ; „0 fost o femeie“ ; „Ierau doi frat.. ,“1
     Uneori, tendinta de simplificare merge mai departe, ajungìndu-se chiar si la eliminarea elementului Ex (basmul va incepe deci ex abrupto, introducìn-du-ne direct in medias res).
     Simplificarea sau disparitia formulei initiale (chiar si din basmul fantastic) nu constituie singura modificare; procesul de „ìncàlcare" a unornorme traditionale este mult mai complex, el afectínd si alte laturi ale formulei initiale. Una dintre aceste laturi o constituie distrugerea versului. Am vázut, de pildà, cà formula EaT^V alcàtuia o strofa formatá din patru versuri unite printr-o rimà imperecheatà, specifica poeziei populare romànefti, formind astfel un tot („A fost odatà/Ca niociodatà/Cà de n-ar fi/Nus-ar povesti“). Este deajuns sà se inlàture un singur element si formula va fi sàràcità, pierzìnd din expre-sivitate. Iatà cum sunà o astfel de formula ìn gura unui povestitor contempo-ran : „Afà a fost, cà de n-o vu hi, nu s-o vu pomeni!“ (I, 452). Prin eliminarea elementelor Tj si T2 dispar dintr-o datà douà versuri; E2 ràmìne fàrà rimà, suspendat, rima mentinindu-se numai ìn cadrul elementului V. Prin urmare, in acest caz, distrugerea rimei are loc numai partial. Fenomenul ìnsà, dupà cum vom vedea, se va intensifica ìn formula finalà si cea medianà, unde disparitia totalà a rimei este mult mai frecventà.
     Procesul de combinare a formulelor initale, mediane si finale se intensifica. Constatàm, de pildà, ìnglobarea unor formule mediane in formula initialà. Este vorba de formula medianà externa de solicitare a curiozitàtii ascultàtorilor ;
      1	O. Birlea, Antologie de prozà popularà epicà, voi. I —III, (Bucurefti), 1966, voi. I., p. 240, 460, 527. (in continuare, fiind vorba de aceeafi sursà, vom cita In text, precizlnd numai volumul fi pagina).