CRONICA
605
’40, de ex. „Ekvinokcij“ (1946) de Marjan Kozina; dr. Valens VoduSek, Cìntecul popular sloven din KoroSko, o prezentare apreciati, cu ìnregìstràri pe bandi de magnetofon, a cìntecelor slovene din Alpi, executate ìn ritm vioi, dupi modelul melodiilor germano-austriece de tip Schna-derhüpfl.
      ìn timpul cursurilor a funcfionat o expozìfie de càrfi, care a permis participanfilor la Seminar sa cunoasci principalele lucràri de lingvisticà, istorie fi teorie literarà sloveni, elaborate ìn ultímele decenii. Pe linia familiarizirii cu patrimoniul spiritual al acestui ,minunat popor si cu frumusetile naturale ale Sloveniei a fost organizati o seari de muzici preclasici, la care çi-a dat concursul, in incinta cunoscutului Trubarjev antikvariat, ansamblul „Schola Labacen-sis" de sub conducerea lui Janez Hòfler, fi, cu alt prilej, o vizionare, in culori, prin intermediul epidiascopului, a peisajului sloven, bogat in fiori de o rari gingifie, din Alpii Iulieni, strijuifi desemetul Triglav (2863 m.), in vechime zeitate slavi tricefali, azi simbol alrenafterii fiindepen-denfei poporului sloven. Deosebit de interesantà fi instructiva a fost excursia cu autocarele, organizati la 5 iulie a.c., in aria graiurilor slovene de sud-vest, despre care a conferenriat cu
o	zi ìnainte, prof. dr. Tine Logar (vezi mai sus). Cu acest prilej s-a fàcut o oprire la Tomaj, oraful in care a scris fi a murit poetul sloven Sreòko Kosovel (1904—1926), a cárui operi a fost evocati, ìn fata monumentului funerar din localitate, de prof. dr. Frane Zadravec ; in continuare a fost vizitat pitorescul litoral sloven al Mirii Andriatice-. stafiunile Koper (Capo d’Istria), Portoroz (Portoroso) fi Piran (Pirano).
      Cea de-a fasea editie a cursurilor estivale de la Ljubljana a luat sfìrsit la 11 iulie a.c. prin-tr-o emofionantà cuvìntare, rostiti de prof. dr. Frane Zadravec, prefedinte al conducerii Semi-narului. La cocteilul oferit cu aceastà ocazie de Alma Mater, in incinta vechii clàdiri, oaspetii au fost salutaci de ci tre prof. dr. ing. Roman Modic, rectorul Universititii. Rispunzìnd in numele participator la Seminar, semnatarul acestor rînduri a exprimât sentimente de gratitudine pen-tru organi area excelentà a cursurilor de vari din capitala Sloveniei, pentru posibilitatea, darnic oferiti oaspe^ilor striini, din diferite tiri fi continente, de a cunoafte impresionantele realiziri ale ftiintei, culturii fi civilizafiei slovene.
VICTOR VASCENCO
DIN ACTIVITATEA ASOCIATIEI SLAVISTILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA
(august 1969 — martie 1971)
      Ìncadrati in ansamblul cercetirii stiintifice din tara noastri, care, sub conducerea Parti-dului Comunist Român, cunoafte astizi o dezvoltare firi precedent, activitatea mtmbrilor Asociali Slaviftilor din República Socialisti România se înscrie de asemenea pe o linie ascendenti, numirînd an de an valoroase realiziri în studierea din punct de vedere lingvistic, literar çi istorie a raporturilor poporului român eu popoarele slave. Prin aceasta, slaviftii din |:ara noastri î$i aduc, concomitent, contribuya la dezvoltarea slavisticii pe plan international çi mondial.
     în ultima perioadi, pe lîngâ elaborarea de noi studii $i organizarea unor simpozioane çi a unor çedinfe publice de comuniciri, atît la Bucureçti, cît fi în cadrul celor patru filiale din tari aie Asocia|iei — la Iasi, Cluj, Timisoara si Craiova, — pe lîngi participarea prin reprezentan|ii lor la diverse conferinte pe plan intern çi international, activitatea membrilor Asocia^iei a fost marcati si de pregitirile tot mai intense în vederea participirii la lucririle celui de al VII-lea Congres International al Slaviçtilor, care va avea loc în vara anului 1973, la Varçovia.
      Dupi cum se çtie, la Sedin|;a plenari a Comitetului International al Slaviçtilor, care a avut loc în septembrie 1970 la Helsinki (Finlanda), çi la care din partea Asociatiei noastre au luat parte, ìn calitate de membri permanenti ai C.I.S., tovaràçii acad. prof. Al. Rosetti, preçedintele, çi prof. dr. G. Mihiilà vicepreçedinte al acesteia, a fost definitivati tematica viitorului Congres de la Varçovia. De remarcat ci, în prealabil, proiectul acestei tematici a fost dezbitut în cadrul Asociatiei, iar unele propuneri çi sugestii aie slaviçtilor romàni au fost incluse în textul ei de-finitiv.
     Ulterior, luînd cunoçtintâ de acest text definitiv (pe care il includem în acest volum al publicariei noastre), numerosi membri ai Asociatiei au prezentat o serie de titluri aie comuni-cirilor pe care ar dori si le prezinte la Congres.