474
NICOLAE RO$IANU
    Procesul de säräcire are loe si in cadrul formulelor finale; repertoriul fiecärui povestitor este foarte sumar, el folosind, ca si in cazul formulelor initiale, un numär extrem de redus de variante. §i aici si-a spus cuvintul circula-tia din ce in ce mai slabä a basmelor, ceea ce a dus la uitarea multor formule traditionale.
     Dintre cele sase elemente traditionale ale formulei finale (P, A, D, B, C,R) unele au dispärut, iar áltele pästreazä un numär foarte mic de variante. Elementul C (povestitorul primeste daruri) nu 1-am mai intilnit la povestitorii contem-porani; aceeasi soartä o are si elementul R (povestitorul cere sä fie räsplätit). Din cele peste douäzeci de variante ale elementului D (deplasarea povestito-rului), elementul cel mai bogat reprezentat in colectiilc vechi, povestitorii contemporani folosesc numai cíteva: Dx — sa (II, 148, 319, 353); Dj — pai dä secarä (I, 208, 238, 272, II, 49, 136); D¡ - coco? (II, 246); D¡6 - cui (I, 606 II, 68, 525); Dí7 — fus (II, 18, 509); DXi — gäinä (Arh. I.F. 11.246) ;D£0 — glont (I, 79).
    Elementul Dx0 este inglobat intr-o formula expresiva pe care tinem s-o evidentem :
„Veniränifte iúgan’i $i loará n’eft’e eilt- Io m-am fost ascuns aco dupä fporu-äla, dupä soba-mpäratului. Sí iäcurä petreéere mare. Sí ein dederä d'e veselie — täiarä mese, täiarä scaun’e, tät'e piéoarele le bägarä-n oale. Si fäcurä petreéere mare. Si ein dederä sä puft’e, pä min’e m-or bägat cu eilt! ieia aco $i, vup! Cu mine-ai naint’ea dumneavgstä !“1.
    ín acest caz, D¡0 face parte dintr-o formulä finalä complexa [P A D.J0 (B)] care cuprinde concretizäri noi ale elementului A' („täiarä mese, täiarä scaun'e, täte pis’oarele le bägarä-n oale“), amintind, desigur, de variantele lui traditionale : Af („cäram lemne cu frigarea“), Af („cäram apa cu ciurul“), Ä7 („tä-iam lemne cu sapa“).
     Am arätat, vorbind de abateri de la traditie, cä in formúlele initiale incep sä aparä elemente din formula medianä. Un fenomen similar are loe in formúlele finale, unde intilnim elemente tipice pentru formula initialä. Mai freevent este folosit elementul V: „Si asea o a fost, si-asea v-am povestit; daeä n-ar hi fost asea, nu sä povestea “ (II, 157); „No asä-i, de n-ar fi, nu s-ar povesti, ca un purec a plesni! Bine!“ (II, 257—273).
    Folosirea formulelor mediane in locul celor initiale sau pätrunderea unor elemente din formula initialä in formula finalä sint, desigur, niste abateri de la sabloanele cu care ne-au obisnuit basmele din colectiile clasice, dar aceste substituiri nu se fac la íntimplare, eie urmeazä o logicä strietä. Am'väzut, de pildä, cä formula initialä poate fi inlocuitä numai de formula medianä externa de solicitare a atentiei, a curiozitätii ascultätorilor; prezen^a unei astfei deformule la sfirsitul unui basm ar fi un non sens si astfei de cazuri nici nu vom íntílni. Formula finalä poate fi inlocuitä de formula initialä toemai pentru cä intre anumite elemente ale acestor douä tipuri de formulä exista o identitate de functii. De regulä, unui V din formula initialä ii corespunde un V din formula finalä, iar unui Y din formula initialä ii corespunde un V din formula finalä.
     1	O. Birlea, Intrcducere, p. 79.