394
CORNELIU BARBORICÀ
mai greu la inceput. Eu ii indreptam ce era posibil. Dupà douà luni invádase Botto atita romà-nefte, incit spre mirarea profesorului ràspunse din fizicà fi matematica románente. DI. director Virgil Onipu si to^i ceilal^i profesori cu predarea lor atlt de atràgàtoare fi darà ne fàceau lec^iile atit de interesante, ìnclt ne pàrea ràu cà orele trec atìt de repede. Mai ales in literatura romànà avu mare inriurire di. Onifiu asupra elevilor de le incàlzea inima.fi le deschidea mintea sà infeleagà frumosul din operele scriitorilor romàni mai de seamà precum Eminescu, Vlahufà, Alecsandri, Cofbuc fi al|ii“.
    La Brasov Jan Botto tràiefte ìntr-o atmosfera imbibatà de idei patriotice, plinà de nàzuinti fi sperante. Ambianta romàneascà din scoalà si din afara fcolii va contribui la formarea idealurilor sale, va influenza glndirea fi sim-tirea sa. ^colile romànefti din Brasov erau focare de cultura romàneascà 1. !n anii cind a ìnvàtat J. Botto, director al liceului era Virgil Onitiu, om de cultura multilateralà, patriot ìnflàcàrat, organizator talentai, autor a mai multor, manuale, articole, studii, povestiri, membru corespondente al Acade-miei Romàne.2
     Programa analitica pentru clasa a Vll-a (anul fcolar 1894 — 1895) prevedea predarea limbilor fi literaturilor romànà (3 ore), germanà (2 ore) fi maghiarà (3 ore). Este interesant confinutul programei de literaturà romànà : „Din poeticà : drama, tragedia, comedia fi speciile lor. Rhetorica (Teoria discursurilor) — Lecturà : Macbeth de Shakespeare, traducere de Carp. Conul Leonida de I. L. Caragiale, 'Romànii fi poezia lor’, de V. Alecsandri, discursul academic al lui I. Poenariu : 'Despre G. Lazàr fi fcoala romànà. Din poeziile epice fi lirice ale lui V. Alecsandri“ 3. Lecturile particulare recomandate din literatura romànà mergeau pìnà la autorii cei mai noi Vlahutà, Delavrancea, G. Cofbuc, C. Gherea (§tiinfà si Literaturà, Critice). Eie urmà-reau fi un scop patriotic: dea intàri la elevi conftiintà na^ionalà (Xenopoi, Discursul la aniver-sarea de la Putna, studii de folclor apartinind lui Sevastos, ca Nunta la romàni etc.). Deremarcat cà M. Eminescu lipsefte fi din programà fi din lecturile recomandate 4. Prin intermediul unor scriitori cunoafte nu numai aspecte ale modului de viatà al romànilor (G. Cofbuc, Nunta Zam-Jirei), ci fi istoria lor (V. Alecsandri, Despot-Vodà — ambele fiind prevàzute in program ca „lucràri scripturistice" date elevilor din clasa a Vll-a).
    In cadrai liceului functiona „Societatea de lecturà loan Popasu" din care fàceau parte tofi elevii din ultímele douà clase ale gimnaziului fi fcolii comer-ciale. In anul fcolar 1894—1895, Societatea a {mut nouàsprezece fedin^e ordinare, cinci extraordinare si una publicà, „in care s-au citit mai multe lucràri originale fi traduceri; s-au declamai poezii fi s-a cultivat de corul fi orchestra Societàri muzica vocalà si instrumentalà“ 5. La sedili ta festivà din 22 ianuarie 1895 a citit Sextil Puscariu, elev in clasa a VIII-a, „disertatiunea", „Basmul romàn“ 6. In amintirile sale, Ilie Hociotà se referà fi la societatea
     1	Izvoare : Andrei Bìrseanu, Istoria fcoalelor centrale romàne gr. or. din Brasov, Brafov 1902; Anuarul liceului ortodox román „Andrei laguna" din Brasov. Anul Jubiliar 1924 — 1925, al 75-lea an fcolar. Publicat de Iosif Blaga, directorul, Brafov 1925 ; Conferinfele pedagogico ale corpului profesoral de la scolile medii gr. or. romàne din Brafov, anul scolar 1894—1895, publi-cate de Virgil Onitiu, Brafov, 1895 ; A XXXII-a programà a gimnaziului mare public román de rei igiunea greco-orientalà din Brasov, a scoalei comer dale si reale si a scolilor centrale primare, anul fcolar 1895— 1896, publicate de V. Onitiu, Brafov, 1896.
      2	Vezi I. Nicoarà, Virgil Onifiu, „Astra", nr. 9, 1967, p. 8.
      3	Conferintele pedagogice ale corpului profespral de la fcoalele medii gr. or. romàne din Brafov, ed. cit., p. 57.
     4	Ibidem, p. 22—23.
      5	Ibidem, p. 93.
      6	Ibidem, p. 96.