INTERESUL ROMÂNILOR PENTRU LITERATÜRA POLONÂ
455
    Prelucràrile lui Asachi din literatura polonà nu au popularizat ìnsà numele lui Krasicki si Mickiewicz printre cititorii romàni, pentru cà automi lor nu a màrturisit sursele de inspiratie, lucru, de altfel, destul de frecvent in secolele trecute. Eie evidentiazà totusi interesul poetului nostru pentru creatia scriitorilor poloni. Merità amintit faptul cà in anul 1843, in coloanele revistei lui Asachi „Albina romàneascà" — apàrea articolul „Ceva pentru literatura polonà“ 1, in care autorul indemna romàncele spre arta scrisului, aducind exemplul scriitoarei poloneze Paulina Krakowowa (1813—1882), « una din cele mai deosebite autoare care publicà in tot anul un „Album poetic si literar“ 2 » sau al Eleonorei Zierniecka (1819—1869), gìnditoare, care « publicà un jurnal filozofic intitulat „Pelegrinul" ». Apelul lui Asachi, prezintà fàrà ìndoialà cousonan^e cu celebrul ìndemn al lui Eliade Ràdulescu la edificare culturalà a tàrii.
    Doar pentru ecoul operei lui Mickiewicz in Romania retinem aici tradu-cerea de prin 1848 a baladei Alpuhara din poemul istorie Konrad Walenrod publicatà de Alexandru Pelimon 3.
    Scriitor fàrà talent si fàrà importantà pentru istoria literaturii, Pelimon a fost frapat de vivacitatea versului mickiewiczian, din pacate traducerea, care scurteazà cu o strofà originalul, este total nereusità.
    O frumoasà màrturie a pretuirii de care se bucura Adam Mickiewicz in rindul scriitorilor romàni ne-a làsat si Alexandru Odobescu in articolul sàu Cintecele populare ale Europei ràsàritene mai cu seamà in raport cu tara, istoria fi datìnile romdnilor. Referindu-se la imboldul pe care culegerile de folclor 1-au dat „literilor si istoriei“, autorul lui Pseudo-kyneghetikos citeazà, in traducere proprie, un pasaj din Piesn Wajdeloty din Konrad Walenrod al „nemu-ritorului poet polonez“ : „Cìntice poporane, voi sicriu sìnt al credintei, ce legaci timpurile cele vechi de cele nouà, in voi ì§i depune o natiune trofeiele eroilor sài, speranta cugetàrilor si floarea simturilor sale. Sicriu plin de sintenie ! Pe tine nici te atinge, nici te sfàrimà vreo lovire, precit poporul tàu chiar nu te-a profanai ...“4.
    In jurul anului 1863, in timpul miscàrilor care au premers insurectiei din ianuarie, in vremea ei cìt si dupà aceea, creala lui Mickiewicz devine din nou un simbol al luptei poporului din rindurile càruia s-a ridicat marele poet.
    Presa romàneascà urmàrea cu simpatie evolutia evenimentelor din Polonia 5, iar unii scriitori evocau in versuri martiriul acestui incercat popor.
     Astfel, V. Alecsandri publicà versurile Hristos a inviat6, istoricul si poetul C.D. Aricescu serie Blestemul Romàniei contra apàsàtorilor ei 7, Gh. Tàutu —
  1	Ceva pentru literatura polonà, in „Albina romàneascà, XVI, 1843, nr. 41, p. 161.
     2	Este vorba de „Pierwiosnek“.
      3	Cf. N. Onofrei, op. cit., p. 124; I.C. Chitimia, Influente $i traduceri. .., p. 183.
     4	Al. Odobescu, Cìnticele populare ale Europei ràsàritene mai cu seamà in raport cu /ara, istoria si datinile romanilor, in „Revista romàna pentru stiinte, litere si artà“, Bucuresti, 1861, vol. I,’ p. 27-28.
      5	Cf. V. Jeglinschi, L'insurection polonaise des années 1863—1864 dans la presse roumaine, in „Revue roumaine d’histoire", Tom. VI, nr. 3, Bucureçti, 1967.
      6	„Lumina", 1863, nr. 13 — 14, p. 21 — 22.
      7	Cf. St. Lukasik, Pologne et Roumanie, p. 128.