486
NICOLAE RO§IANU
si in formula care s-a dovedit a fi foarte stabilà : „balauru au zburat cu dìnsu pisti n<?u mari, pisti n<ju Cari, pisti nqu mnii d'i mnii d'i tàri“ (II, 199).
*
    Am identificat la citiva povestitori contemporani unele formule noi, nemaiìntìlnite pina acum in basm. Tinìnd seama de faptul cà basmul se ga-sefte in ultimul stadiu al existentei lui orale, aparitia unei formule noi consti-tuie, desigur, un fenomen destul de important care merita sa fie semnalat.
    Eroul aruncà buzduganul in slava cerului ; cind buzduganul cade, se duce „in fundu pàmintuli“ provocìnd un adevàrat cataclism : „muntii s-o cutre-murat, si vaili s-o tulburat si pàdurili-o pk'icat !“ (I, 279; cf. 285, II, 127). Fratii sau alte persoane din basm, inainte de a se despàrti, se imbràtiseazà sàrutindu-se :
      ,,§-au luat ràmas bun unu d’i la altu ?! s-o pupat in fa^à fàrà niéi-on h'ir di gria^à" (II, 262 ; cf. 120); „O cuprins-o in brafà fi s-u sàrutat in fata farà d’e-oliag d’i gr’ea£à !" (II, 340). Impàratul ii pregàtefte eroului ,,noo cai, si cu-al lui zete, care fi-i intreCe, noo pereki dà dàsaji" (II, 153).
     Aici nu este greu de recunoscut versul din cunoscuta Legenda a Mesterului Manole, dupà modelul càruia formula respectivà a si apàrut ; „Nouà mesteri mari, / Calie si zidari / $i Manoli zece, / Care-i si ìntrece (Care ni-i ìntrece“) 2.
     Un alt procedeu ìntìlnit foarte frecvent in basmele povestitorilor contemporani il constituie folosirea unor precizàri-paranteze cu ajutorul càrora poves-titorul explicà anumite detalii din basm, raportindu-le la situatii similare reale din viatà : „Pài a fost un om sàrac. Cam cum am, dà exemplu, cum as fi si ieu acu“ (II, 345) ; „Noi suntem unsprezece frati, unu ieste pìn nori, ie mecanic — cum ar hi nepotu-meu fierar — stai sa vie noru-n dreptu mieu, sà te-arunc la iel !“ (II, 204) ; §i 1-a pàzit, cum ma pàza pi mine santinetti cind ieram hot, ce mai dici incoio : sà nu faci la stinga, or la dreapta, cà te-mpusc !" (II, 192) 2 .
     In primul exemplu paranteza este cuprinsà intr-o formulà initialà ; cele-lalte douà apar pe parcursul narapunii. Toate ìnsà constituie elemente de comparatie folosite de povestitor pentru a concretiza situatiile respective.
     In exemplele citate raportarea se face la situatii din viata povestitorului, elementele de comparatie ìnsà cuprind fi alte aspecte : „La orli doosprezece, suna clopotili — cum suna cind venea americana cu avioanili..., apài fugeau tàranii p-aicea, pìn pàduri dà rupea pàminturli ; da cind venea, ai vàst, sà zguduia si frunzili,... ; ce spaimà pà rumàni, fi pà tigani“ (II, 208) ; ,,Si-a tocat noo care mocànesti ! Cum incarcà mocanii astàzi finn, a-ncàrcat iel noo care di care“ (II, 201).
     Desigur cà astfel de paranteze nu sìnt constante, folosirea lor depinzìnd de inspirala de moment a povestitorului ; ocaziile pentru aparitia lor ìnsà sìnt foarte numeroase, fiecare situatie, in ultimà instantà, putind nafte aso-
     1	V. Alecsandri, Poesii populäre ale Romànilor, Bucuresti, 1886, p. 186; G. Dem. Teo-dorescu, Poesii populäre romàne, Bucure?ti, 1885, p. 460.
     2	in anul 1919, povestitorul I. Duroi a intrat intr-o bandä de ho{i; a fost condamnat fi a stat in ìnchisoare zece ani, pina in anul 1929 (vezi fifa biografica a povestitorului I. Duroi in Antologie, vol. III, p. 339).