398
CORNELIU BARBORICÄ
legatura cu opera marelui dv. poet Mihail Eminescu care m-a captivat incà de pe cind eram student la liceul románese din Brasov. V-as fi foarte indatorat mai ales pentru o biografie si o bunà editie critica a lui M. Eminescu“ x.
     ìn biblioteca poetului s-au pàstrat in total fase editii Eminescu : trei ìn limba romàna, una in limba francezà, una in limba germanà, una in limba maghiarà — toate consultate de poet dupà cum o dovedesc diversele sale observatii, adnotàri, traducen.
    Cea mai veche dintre ele (M. Eminescu, Poezii complete, Iasi, Editura Libràriei Fratii Saraga), poartà semnàtura lui J. Botto, fi insemnarea „Bucurefti, 1896“. Sub portretul lui Mihail Eminescu Krasko noteazá : 1850—1889. Editia este pregàtità fi prefatatà de A. D. Xenopoi. Krasko citefte prefata fi subliniazà pasagiile care ii trezesc Ínteres. Aceasta este editia de bazà prin intermediul càreia a studiai poezia lui Eminescu fi dupà care si-a fàcut toate traducerile. Al doilea volum: Mihail Eminescu, Poez\i, Editie ìngrijità de
G.	Ibràileanu, cu gravuri fi ilustratii de Al. Bràtescu-Voinesti, Ramuri — Craiova 1941 ; in interiorul volumului se aflà o paginà din ziarul ceh „Kulturni nedele“ din 15 ianuarie 1950 ìn care sìnt publícate materiale despre Eminescu fi traduceri : fotografia lui Eminescu, articolul (0 suta de ani de la nasterea lui Mihail Eminescu, de Miroslav Stuchl, versurile Ai nostri tineri si Revedere, in traducerea lui V. Zavada. Deasupra chenarului paginii I. Krasko noteazà : „Tatàl lui Eminescu se numea Gheorghe Eminovici". Despre aceastà edifie Eminescu, adusà de M. Pop, poetul serie : „0 minunatà editie“ (in ìnsemnàrile citate despre convorbirea cu ziaristul román). A treia editie : M. Eminescu, Poezii, Editura de stat Bucurefti, 1950, cu prefa|à de M. Beniuc si ilustratii de J. Perahim. Pe o foaie separatà, poetul fi-a extras nótele de la poezia Imparai §i proletar. Editia ìn limba francezà : Mihail Eminescu, Po'esies, Traduites par Marguerite Miller-Verghy, Cartea Romàneascà, Bucurefti, 1938, cu pretesele lui T. Maiorescu la editiile din 1883 si 1897 ale poeziilor lui M. Eminescu fi cu un artieoi al lui A. Vlahutà, Amintiri despre Eminescu. La editia ìn limba germanà din 1955 (Bucurefti) noteazà pe prima paginà : „Tradusà de mai multi : zece“. La sfìrfitul fiecàrei poezii ìfi ìnsemneazà numele traducà-torului 2.
    Pornind de la caracterul simbolist al poeziei lui Krasko, cercetarea lite-rarà s-a oprit ìn special asupra raporturilor acestuia cu poezia simbolista europeanà, ìn special francezà, germanà, cehà. Dar se cautà paralel si filiaría ìn literatura proprie. Jàn Brezina enumerà in felul urmàtor lecturile care au avut influenti asupra creatiei lui Krasko :
      ,,Nu putem stabili cu precizie càrdie pe care Krasko le-a citit, dar putem sà schitàm ìn Unii generale cercul preocupàrilor sale literare. Cunoayte (dupà màrturisirile sale) ìntreaga literaturà slovacà ìncepìnd cu Holly, dar cel mai bine pe Kràr, Botto fi Sladkovifi. Firefte, a citit asiduu peHviezdoslavfipeVajanskyfiaurmàrit creatia poeticà a celor din generala sa, pe Jesensky... Cele mai puternice impresii (dupà afirmaba sa) i le-au làsat lecturile si studiul operelor unor scriitori
      1	Copie pàstratà In arhiva poetului.
     2	Ivan Krasko s-a folosit de douà dic^ionare care s-au pàstrat ìn biblioteca sa. Dic-tionar romàn-ge*man si german-romàn de Pop Barcianu, Sibiu 1886, ?i Dictionar portativ román-german si german-romàn de prof. dr. Ghi^à Pop, Bèrlin Schöneberg, 1911.