TERMINOLOGIA PÀ.STORITULUI LA HUfULI
127
    13.	Varia
    Folós s.m. 1° „venitul realizat in gospodàrie (din cresterea animalelor in primul rinda“ ; 2° „benefichi; valoare“. Pentru Io fi: expr. : trymàty na folós vywci (marzynu) „a tine pentru folos oi (vite)1. Din rom. folós (/l, II, p. I, 155; 68, 519/).
     Park s.f. „parte; soartà“. Din rom. párle /94, 166/. Der. : partyka „parte de mostenire ce se cuvine unui urmaf“. Si expr. (calc) : mdty parli (z éóhos] „a avea parte de ceva (de animale mai ales)“.
     Venit s.m. „beneficiu; venit ìntr-o gospodàrie (din animale fi pàmint)“. Din rom. venit ,,id.“ /94, 179/. Vezi folos.
III.	Calcuri2
     Imytysy „a se inchega (despre lapte), in expr. : molokó imylosy (sy lóvy) „laptele s-a prins (se incheagà)“, dupà rom. a se prinde „id.“ La fel fi la ceilal^i hufuli : /30, II, 374/3.
    Molokó s.n. Io „lapte“ (ca in ucr. comunà fi literarà) ; 2° „mulsoare“ (sinonim : udiji); 3° „caf“ (cu pi. molóka „cafuri“4). Cu 2° — fi in graiurile transcarpatice /23, 80—81/. Sensurile 2° fi 3° — dupà rom. lápte „mulsoare“ (/95, 24 — Oltenia ; 28 — v. Murefului/5.
    Obernúty vb. „a castra“ (fi expr. : obernúty byká (= volá) „a castra un bou“), calc dupà rom. reg. a intoárce „id.“ (/18, 427/).
    Vydbyty vb. (despre animale si femei) Io „a dezvà^a de supt“ ; 2° „a nu mai avea lapte“, sensuri specific hutule [7, h. 186], dezvoltate, probabil, dupà rom. a dezbàte (ìnv. fi pop.) Io „a desface ceva ; a desprinde“ ; 2° „a dezobifnui“ (cf. /18, 239/).
    Vydbytysy vb. „(despre iapà) a se impreuna pentru reproducere“ cf. fi /30, IV, 204; I, 58/. Dupà rom. reg. a se bàte ,,id.“ (/68, 154/).
    Dáty vywci u (n)a) bryndzu — expresie-traducere a celei rom. a bagá (apúne) òlle in (pe) brìnzà (/3, II, h. 396 : tot aici — fi la hufuliidin valea Sucevei/).
    luta bryndza — calc frazeologic al rom. brìnzà iute (/3, II, h. 424/). ìn graiurile hutule, adj. l'ùtyi, -a, -e — nu numai „pifcàtor; (despre miros) intepàtor“, dupà rom. iute „id.“ (/18, 398/) ; el a preluat fi celelalte semni-fica^ii ale „prototipului“ sàu semantic, in expr. ca : colovik (kyn) l'ùtyj = orn (cal) iúte (cf. /68, 666/); l'ùtyj tit'in „tutun iute, tare“6 ; fi adverbial: l'úto „iute, rapid“, d.p., in expr. : robyty l'ùto „a lucra repede (fi cu zel)“.
      1	Ca §i o „zicalà" a vechilor hu^uli, cum cà „In ^apte ani porcul aduce omului folos mare : « il Imbraca In aur si argini », pe clnd gàina li distruge, In acest timp, plnà $i temelia casei".
      2	Unele imprumuturi de acest tip au fost date ?i in cap. al II-lea. Pretutindeni, este vorba de inovatii semantice etc. locale. A se vedea sensurile ucr. comune ori teritorial mai largi §i cele literare ale lexemelor respective in [85],
      3	Cf. §i E. Vrabie, in „Romanoslavica“, VI, p. 6.
      4	Cf. rus. dial, molóka „produse lactate" (M. Vasmer, Etimologiceskij slovar russkogo jazyka, trad. rus., t. II, Moscova, 1967, 645).
      5	Transferul, pe teren UCR., de la 2° la 3°, probabil, prin : „cantitatea de ca? (brìnzà) tinutà dintr-o mulsoare".
      6	Aceasta atestatà, tot la hu^uli, in [30, II, 390].