ECOUL IDEILOR LENINISTE DESPRE LITERATURA	13
liberiate nu e decit ipocrizie si care e legata, in realitate, de burghezie, o artà realmente liberà adicà deschis ata^atà proletariatului“.1
    Cunoasterea ideilor leniniste despre artà si literaturà a avut o mare in-riurire asupra modului in care erau abordate si dezbàtute in revistele de orientare marxista, mai ales in deceniul al patrulea, problemele literaturii noastre nazionale 2. Alexandru Sahia vorbea in revista „Bluze albastre“ (nr. 2 din 19 iunie 1932) despre un stil de muncà leninist : „Noi credem in stilul unei munci noi, in stilul de muncà al lui Lenin". ínsusirea unui stil de muncà leninist presupunea cunoasterea in profunzime a leninismului. ín acest sens, sursele si posibilitàtile de informare ale scriitorilor nostri nu se limitau, de bunà seamà, numai la fragméntele si citatele din cuvìntàrile si articolele lui Lenin, inserate in presa romàneascà periodicà. In perioada interbelicà au fost traduse in romàneste si publícate integrai un mare numàr de lucràri ale lui Lenin 3, cu toate conditiile grele, mai ales dupà 1924, in care activa Partidul Comunist Romàn. Multe din operele lui Lenin au fost ràspindite in Jara noastrà in originai, in versiuni franceze, germane si engleze 4.
    Dupà eliberarea patriei noastre de sub jugul fascisi, lucràrile lui Lenin despre cultura si artà au fost tipàrite in tiraje de masà, atit in cadrul editiei de Opere, cit si in culegeri separate. De curind a fost ìncheiatà editarea in romàneste a Operelor complete ale lui V. I. Lenin, care cuprind 55 de volume.
     1	Ibidem, p. 141. Cf. Lenin despre culturali arta. Editura de stat pentru literatura politica, Bucurefti, 1957, p. 53 — 54: ,,Iar noi, socialiftii, demascäm aceastä fä^ärnicie, smulgem firmele false nu pentru a obtine o literatura fi o artà care sä nu fie de clasä (acest lucru va fi posibil doar in societatea socialista färä clase), ci pentru a opune literaturii fä(:arnic-libere, care in realitate este legata de burghezie, o literaturà cu adevärat liberä, legata/«/¿s de Proletariat".
     2	Vezi -.Tradifii ale criticii literare marxiste din Romania. 1930—1940. Studili si antologie de Ileana Vrancea, Editura politica, Bucurefti, 1962, 413 p.
      3	O lista completa de articolele, fragméntele de lucräri fi lucrärile lui V.I, Lenin publícate in Romania, pinä in 1944, vezi : Lenin vàzut de romàni. Documente si amintiri, Editura politica, Bucurefti, 1970, p. 643 — 656.
      4	Printre lucrärile lui Lenin tipärite, in perioada interbelicä, in originai fi aflate in fondul Bibliotecii Academiei R.S. Romania menfionäm : Din istoria programului agrar social-democrat (Petrograd, 1917, 132 p.), Date noi despre legile dezvoltàrii capitalismului in agricultura (Petrograd, 1917, 104 p.), Inväfämintele revolutiei (Petrograd, 1918, 24 p.), Imperialismul ca cea mai nouà etapà a capitalismului (Petrograd, 1919, 128 p.). Marea initiatìvà. Despre eroismul muncitorilor in spatele frontului (Moscova, 1919, 32 p.), Caiete filozofice (Leningrad, 1934, 472 p.) etc., in fran-cezà : Statuì si revolutia (Paris, 1921, 154 p.), Revolufia proletarà si renegatul Kautsky (Paris, 1921, 121 p.), „Stingismul" — boala copilàriei comunismului (Paris, 1924, 139 p.), Ce-i de facuti (Paris, 1925, 206 p.) etc.