86
A. HlRLÀOANU
(ITPn, p. 215). Fetele stau la eie, toate intr-o singurà camera. (PDp, p. 249) fi ch^cji y ce6n e Ko.uname neped nucbMembiM cmonoM... (TCc, p, 174). Ma aflam in odaia mea la masa de scris (TPi, p. 198). Bojjie EooeAu/ibi y cauoeo okho, Buccia KAemKa. . . (PC, p. 441). Lingà Bobelina, chiar lingà fereastrà, atirna
o	colivie ... (GSm, p. 82). Ha ctnene enee.™ dea nopmpema, nucawibie e TlapiiMce ai-Me JTedpyn (ITPn, p. 215). Pe pereti atirnau douà portrete pictate la Paris de madame Lebrun (PDp, p. 251).
    Dupà cum atestà traclucerile, semnificafia pozi|ionalà nu se oglindeste, de regulà, in continutul echivalentelor romànesti, cu exceptia verbului eucemb „a fi atirnat“.
    Verbele Aewcamb, cmonnib, cudemb fi eucemb prin valorile lor pozitionale formeazà un microsistem in cadrul categorici generale a verbului rus pe cind echivalentele lor romànesti reprezintà unitati lexicale izolate, imposibil de grupat laolaltà din lipsà de note comune 2.
    Pe lingà valoarea fundamentalà pozifionalà, aceste verbe rusesti pot exprima suplimentar ideea de existentà, cu desemnarea pozipei in care sint dispuse obiectele in spafiu — orizontal, vertical, asezat fi suspendat 3.
    Pentru a reprezenta grafie cele de mai sus, se poate recurge la urmàtoarea notale :
    Px pentru pozi|ia orizontalà.
    P2 pentru pozitia verticalà.
    P3 pentru pozitia asezat.
    P4 pentru pozifia suspendat.
    E pentru desemnarea ideii de existentà.
     In acest caz, semantica verbelor pozitionale, in limitele valorilor stabilite, ar putea fi reprezentatà astfel :
    AeMcamb = Pj + E
   cmonmb = P2 + E
   cudemb = P3 + E
   eucemb = P4 + E
    De aici rezultà cà verbele pozitionale rusesti au o structurà semanticà mai complexà decit echivalentele lor romànesti, al càror continui este axat pe ideea de existentà (constituentul E).
    Pentru reliefarea in comunicare a diferitelor pozitii in care se gàsesc obiectele, limba romànà foloseste, in mod obisnuit, mijloace lexicale perifras-tice. Sà se compare :
      1	Termenul de verbe posizionale a fost folosit pentru prima datà de noi in Cursul de cores-pondenfà comercialà in limba rusà, Bucure^ti, 1965, p. 114 si urm.
      2	Raporturile dintre verbele pozitionale din limba rusà si echivalentele lor din limba fran-cez3. au fost amànun^it analizate de V. G. Gak, Eecedbi o (J)panify3CK0M CAoee, Moscova, 1966, p. 166—184. Vezi §i recenzia lui S. Vaimberg, in Rsl., XIV, 1967 p. 515 — 517.
     3	Cf. explicarea sensurilor principale la S. I. OZegov, Cjioeapb, pyccKoio A3bixa, Moscova, 1953: jieMcamb: HaxoflHTbcs BceM TejiOM Ha weM-H ..., b r0pH30HTam>H0M nonoaceHHH, p. 281; cmoamb: HaxoAHTbca b BepTHKajibHOM noxcern™, 6ynyxm HenoflBmcHbiM, p. 713; cudemb: Ha-xoflHTbca b nojioacemm, npa kotopom TyJiOBHme oirapaerca Ha kto-h. nn>Kiieii CBoeS nacTtro, p. 660; eucemb: HaxoflMTbCS b BepTHKajraoM nonoaceHHH 6e3 onopbi, Ha Becy, p. 68.