392
CORNELIU BARBORICÀ
{atà de cercul Terézei Vansova. T. Vansovà era sufletul societàtii patriotilor slovaci din comitatul (jude^ul) Gemer de unde provenea fi Ján Botto 1. In casa familiei Kovàc din satul natal al lui J. Botto, Lukoviste, (familie cu care J. Botto era ruda apropiatà), se organizau frec\ent reuniuni la care participa fi T. Vansovà. ìn scrierea sa autobiografica, Michal Bodicky, preot in Lukoviste, aratà : „Casa lui Kovàc era proverbiala prin ospitalitatea sa. Ne adunam aici to^i slovacii devota|;i din intregul Malahont fi Gemer. Aveau loc in acest cadru distraevi, dar fi serioase consfàtuiri cu caracter eclesiastic fi nacional“ 2. Michal Bodicky era prieten cu familia Botto fi pregàtise chiar pe viitorul poet sà-fi dea examenele de clasa a Ill-a gimnazialà in particular. Dupà o afirmatie a lui Rudo Brtáñ, G. Augustiny indemna tinerii slovaci sa in vete la f colile fi universitarie din Ardeal; el 1-a ajutat pe J. Botto sa se mute la liceul german din Sibiu 3. Fapt este cà in toamna anului 1893, dupà instalarea lui Augustiny la Sibiu se ìnmatriculeazà la Liceul evanghelic din Sibiu doi elevi de nazionali tate slovacà : Jan Botto (in clasa a Vl-a) fi Ivan Kovàc (in clasa a IV-a). Demn de mentionat este faptul cà Sibiul avusese vechi legàturi cu orafele slovace. In secolul al XVII-lea, in perioada contra-reformei, fi-a gàsit refugiul aci scriitorul slovac Izák Caban care a fost profesor la aceiafi fcoalà la care, cu douà secóle mai tìrziu, a invàtat fi I. Krasko. De asemenea, la sfirfitul secolului al XIX-lea, era profesor de muzicà la Sibiu muzicologul fi compozitorul slovac Ján Leopold Bella.
    La Sibiu, J. Botto, elev de faptesprezece ani, ifi ìmbogàteste cunoftin-tele de limbà fi literaturá germanà ceea ce se va reflecta, printre áltele, si in tentativa de a serie versuri ìn germanà. Rezultatele la ìnvà^àturà sìnt cunoscute din cercetàrile ìntreprinse de Rudo Brtáñ fi pàstrate ìn articolul sàu manu-scris (Pe urmele lui Ivan Krasko). In lucràrile privitoare la anii de fcoalà ai lui J. Botto se aratà cà in toamna anului 1894 J. Botto s-a inserís la ,,gim-naziul public román de religiunea greco-orientalà“. in amintirile sale, Ilie Ho-ciotà, coleg de fcoalà cu J. Botto la Sibiu fi Brafov, relevá ìnsà episodul, necunoscut pìnà in prezent, cà, la inceput, Ján Botto s-a inserís la Brafov nu la liceul románese, ci la cel evanghelic german 4. Am confruntat màrturia
     1	A. Mraz, Dielo Terezie Vansovej, Martin, 1940, p. 30.
    2	Michal Bodicky, Rozpomienky a pamdti, Martin, 1933, p. 166; apud. M. Gafrik Suborne dielo Ivana Krasku, ed. cit., p. 192.
     3	Kudo Brtan, Mihail Eminescu in traducere slovacd, ,,Ia§ul Literar", 5, 1957.
     4	Mailuscrisul amintirilor lui Ilie Hociota, colonel, protopop militar (1876—1966) se gSsefte in posesia noastra, pus la dispozitie de sofia acestuia, doamna Ana Hociota din comuna Saiifte, Sibiu. I. Hociota a scris aceste amintiri la invitatia editurii Slovenske vydavatelstvo krdsnej literatury (prin scrisoarea din 5.V.1958). Nu stim daca textul a fost expediat in Slovacia. Exista dou& variante aproape identice, dintre care una neterminata. In studiul nostru cit&m dupS. varianta care ni se pare mai bine redactatii. Doamna Ana HociotS. ne-a comunicat si cores-pondenta dintre I. Krasko si I. Hociota. E vorba de trei scrisori: Ilie Hociota citre I. Krasko
12.noiembrie, 1957; I. Krasko catre Ilie Hociota, 21 ianuarie 1958; Ilie Hociota catre Ivan Krasko, 24 februarie 1958.
     Scrisorile lui Ilie Hociota sint copii facute de autor. Mentionam ca si Ivan Krasko si-a pastrat o copie a scrisorii sale expediate lui I. Hociota la 21.1.1958. Aceasta copie se gSsejte in arhiva poetului, la Piestany. Schimbul de scrisori atit de tardiv dintre cei doi colegi a avut loc la initiativa lui I. Krasko, care 1-a rugat pe Rudo Brtan ca In timpul sederii sale in Romania