TERMINOLOGIA PÀSTORITULUI LA HUTULI
129
de derivate dovedesc vechimea (justificatà fi de premiza teoretica cà la con-tactul a douà limbi sau graiuri primele reacfioneazà tocmai por(iunile lexicale terminologice, dupà importarla ocupa^iilor respective) fi deplina integrare a majoritàtii acestor imprumuturi, percepute ca proprii de càtre vorbitorii hutuli. Informatorii, toti bilingvi, fàceau adesea precizàri in legatura cu multe cuvinte : „afa se spunea demult“ ; „afa ftiu fi am auzit din stràbuni“ ; ,,nu se spune (spunea) asa la noi“ ; „cuvintul acesta e vechi, celàlalt e mai nou (de dupà 1918)“ etc. In situatia cuvìntului vechi, auzit „din mofi-stràmofi“, se aflà adesea cuvintele romànefti, simtite,’astici, ca proprii fi distinse uneori, prin ,,sim| lingvistic“, de áltele, tot romànefti, dar simfite ca stràine, motiv pentru care ei dàdeau pentru acestea din urmà explica|ii in limba romànà. In acelafi sens vorbefte fi lipsa corespondentelor slave, constatata fi in alte graiuri si limbi pentru domeniul cercetat. Multi termeni romànefti sìnt singurii semnificanti ai realitàtilor respective. Acolo unde existà, t.ermenii slavi sint, de regulà, diferentiati semantic. Calcinile vàdesc.fi eie amploarea influentei lexicale romànefti, care, cantitativ, trebuie sa fi fost mai mare in trecut fatà de perioada actualà, cind se constatà cunoafterea fi uzitarea unor cuvinte doar de càtre generabile mai virstnice fi iefirea altora din uz, defi astàzi receptarea prin bilingvism a elementelor romànefti este considerabilà fi continuà (printre eie fi a unora pastorale noi) in graiurile din valea Mol-dovi|ei.
    Sub raport etimologie, originea variata ' a terminologiei pastorale romànefti nu prezintà Ínteres aici, cu excepta unor cuvinte de origine sud-slavà fi maghiarà in romànà, care, dupà anumite opinii, puteau fi preluate in graiurile ucrainene direct din limbile respective. Exceptínd unele cuvinte despre care, ìntr-adevàr, este greu de spus dacà sint romànefti in ucraineanà sau ucrainene in romànà, prezenta in graiurile hutule a lexemelor de origine romàneascà sigurà (adicà a celor latine fi autohtone in ea) probeazà provenienza romàneascà la hutuli fi a cuvintelor din categoria de mai sus.
    Majoritatea imprumuturilor se regàsesc fi in alte graiuri ucrainene. Fa^à de ce se ftia despre eie, din inregistràrile lor mai vechi fi mai noi, cercetarea noastrà a relevat anumite arhaisme lexical-semantice, unele calcuri, ca fi un numàr de imprumuturi specifice, cu calificarea foarte relativà a acestora din urmà ca atare, doar pe baza lipsei lor din alte graiuri. Fonetismul imprumuturilor din cele douà straturi este un criteiiu relativ fi el de datare fi dis-tinctie, fi din cauza bilingvismului vechi fi permanent al hutulilor, mai ales in conditiile strinsei vecinàtà{i a lor, in cei peste douà sute de ani, cu popu-latia romàneascà din v. M.
    Defi, in generai, dovedirea sursei romànefti a cuvintelor discútate nu prezintà dificultàfi de ordin fonetic, nu am insistat asupra acestui aspect. Socotind cà, afa cum se ftie, procesul incetàtenirii fi procesul adaptàrii imprumuturilor intr-o limbà sau intr-un grai nu sint perfect paralele fi cà, in al doilea rìnd, adaptarea lor fonetica este de durata, pe cind incadrarea mor-