TRADUCERILE LITERARE
219
parte familii ìntregi. Astfel a fost familia Asachi cu patru reprezentan^i: Lazär (tatal), Gheorghe (fini, scriitor fi fruntas pe tàrim cultural), Elena (sofia celui de al doilea) fi Ermiona (fiicä), patru membri din familia Bilciureftilor 1 fi multi al|ii. Gama traducerilor este variata : beletristicä, filozofie, ftiinfä etc.
    Träind in aceastä atmosfera de efervescenfä culturali, emigranti bulgari din Romània, pe lìnga o sustinutä muncä ideologica fi politicà, fi-au indreptat la rìndul lor atentia spre domeniul traducerilor. Dupä cum am mai spus, ei aveau posibilitatea de a traduce fi a tipàri la noi in. limba bulgarä, diferite càrfi stràine. O datä tipärite, aceste traduceri erau ràspindite in Romània printre emigranti, sau trimise in Bulgaria, Rusia ori in alte fàri din Peninsula Balcanici unde se gaseau bulgari. De multe ori, chiar acei literafi care se aflau in Bulgaria sau in ,alta parte, ifi trimiteau acolo traducerile spre a fi publícate in fara noasträ. Astfel, Petko R. Slavejkov fi-a tipärit la Bucu-ref ti in 1852 traducerea fabulelor lui Esop, iar Neso Bonèev ,intemeietorul criticii literare bulgare,, a tipärit la Bräila traducerea piesei lui Fr. Schiller Hofii.
     Traducerile din diferite limbi in limba bulgarä apärute pe teritoriul tärii noastre au un diapazon larg : eie aparfin domeniului literaturii universale fi romàne, folclorului universal (cärfi populare räspindite fi la noi), únele au un caracter etico - moralizator, juridic, didactic, religiös, aitele au un continui istorie, de culturà generala etc. Orafele unde se tipäresc aceste traduceri sint Bräila fi Bucurefti. Aitfel, cultura bulgarä cunoafte atunci in Romània o importantä dezvoltare.
     In lucrarea de fa|ä nu ne vom ocupa de valoarea artisticä a traducerilor amintite ; astäzi o parte din cärfile respective au fost traduse din nou, la un nivel superior versiunilor anterioare. Ne intereseazä alte aspecte ale acestei activitäfi de traducere. Cercetind-o in perspectiva istoricä, credem cä se pot distinge aici patru probleme majore. Le vom aborda in cele ce urmeazä.
    I.	Interesul manifestai de carturarii bulgari afiati in Romània fatà de literatura si cultura noastrà.
     Primul care vädefte acest Ínteres este Sofronie Vracanski, venit la Bucurefti in 1803. Aici are posibilita^ largi de a-fi continua activitatea literarä, avind la dispozitie in bibliotecile din Tara Romàneasca fi Moldova un mare numär de cärfi romànefti, grecefti fi rusefti. In 1805, la Bucurefti, compune lucrarea CbuuHenue ebpxy npaeoc.iaenama, eepeücKama u MaxoMedancmma en-pa (Scriere despre credinta creftinà, ebraica si mahomedanà), aleätuitä din trei capitole, privitoare la cele trei religii. De fapt, este traducerea unor fragmente din diferite carfi rusefti fi grecefti. Capitolul trei, intitulat Cucme-Ma u penuzun MaxoMedaiicxan, este traducerea operei lui Dimitrie Cantemir Sistema religiei mahomedane 2. Pentru noi acest capitol prezintä importanza,
      1	Paul Cornea, De la Alexandrescu la Eminescu, Bucurefti, 1966, p. 52.
      2	Dupä cum ne informeazä izvoarele, Sofronie nu a lucrai dupä originalul lui Cantemir, ci dupä traducerea lui Ivan Ilinski, apärutä la Petersburg Sn 1722. Vezi despre aceasta: (C. N. Ve-üchi, Po.vima na ñb.mapcKama eMuepaifun e PyMbHUH 3a Kyjimypnomo «bipaMcdane ita (ìbmapume npe3 1800—1840 e., «OiaBHHCKa 4>njT0Ji0rnfl», vol. V, Sofia, 1963; ijtefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, Analele Academiei Romàne, Mem. Sectiei literare, seria III, vol. II ; Mirea, Despre Dimitrie Cantemir, Ia$i, 1926.