CRITICA $I BIBLIOGRAFIE
563
mare 2 (de ex., r&u de sau masa 1 (~ de lucru) si masa 2 (~ a vocabularului). De multe ori, pentru un cuvint-titlu románese se dau mai multe echivalente rusesti sinonime. De pildä, imputernieire : nomoMouue, Manòam. Este un lucru bun fiindeá se oferä celui care foloseste Dictionarul sá evite in cazul redaetärii unui text rusesc, repetárile, acolo unde pot fi folosite sinonime.
     Notarea cu cifre romane este folositä pentru diferentierea gramaticalä fie a pärtilor de vorbire, fie a formelor reflexive de cele tranzitive si intranzi-tive. La articolul istorie gäsim urmätoarea notare: I. adj. ucmopmecKuü;
II.	s.m. ucmopuK; III. s.n. uemopm, iar la articolul iseäli intilnim notarea : I. vt. nodnucbieamb; II. vr. nodnucbieambcn, pacnucbieambcn. Sau articolul ire-vocabil: I. adj. öecnoeopomnbiü, HeomMenneMbiü; II. adv. óecnoeopomno.
     Trebuie sublimate consecventa si acurate|:ea intregului sistem de men-■fiuni (gramaticale, de domeniu si sens), care contribuie la asezarea acestei lucräri printre cele mai valoroase de acest gen apärute in anii din urmä.
     Conditile grafice in care a apärut Dictionarul sint foarte bune. Cu atit mai regretabil este faptul cä la tipar nu s-au putut evita greseli de tipul : u3Mopocb (p. 71) in loc de u3Mopocb (s.v. burnitä), nnancKa (p. 76) in loc de lunancKan (s.v. cantaridä), myzamb (p. 241) in loc de usyuanw (s.v. invàda); se constatä, de asemenea, litere särite : epMemo (p. 81) in loc de epe-MenHo (s.v. caza) etc. ; semnalám si o inversare a ordinei cuvintelor-titlu : otta este inserat gresit inainte de ou.
    ln planul observatiilor ne-am ingädui sä arätäm urmätoarele :
     1.	Pentru mai multä consecventä in sistemul de informare a celor care consultä lucrarea, exemplele ilustrative date la cuvinte-titlu substantive (de pildä, substantiv + adjectiv) ar trebui sä figureze si la cuvintele-titlu adjective. Avem in vedere únele articole ca, de pildä, industrie. Dintre imbinärile ilustrative de aici numai una figureazä si la alt artieoi, si anume industrie grea (la cuvìntul-titlu greu). Din aceleasi considérente pentru care existä o imbinare cu cuvintul industrie la articolul greu, ar putea figura una si la cu-vìntul-titlu usor (industrie usoarä).
     2.	La articolul pretuire credem cä sintagma a se bueura de pretuire una-nimà trebuie tradusä prin noAbsoeambcn eceoóupiM npmnameM, si nu 3acAy-oicuwb eceoóufee npu3Hanue cum apare in Dietionar.
     3.	Indicarea rectiunii verbelor rusesti este unul din merit eie lucrärii. Credem, de aceea, cä la verbe de tipul multumi, la sensul 1. trebuia indicata neapärat rectiunea echivalentului rusesc. Practica aratä cä asemenea verbe, care in romàneste cer dativul („iti multumesc"), iar in rusente acuzativul («ßjiaroflapio Te6a»), ridicä únele dificultäti in ìnsusire si intrebuintare, iar precizarea rectiunii ar fi contribuit la evitarea lor.
*
     Caracterizìndu-se printr-o inaltä tinutä stiintificä, aleätuitä pe baza prin-cipiilor lexicografiei moderne, lucrarea prezentatä constituie un util instrument de lucru pentru cei interesati.
ROMEO CHIVESCU, SIEGFRIED WOLF