546
CRITICA ÇI blibiografie
încît pretind participarea vie, creatoare, a studentilor (cf., de ex., exercitiile privind folosirea negatiilor ne çi ni, a verbelor reflexive, a numeralelor ordinale, •etc.). De-a lungul celor 41 de lectii lexicul si structurile gramaticale sìnt reluate, de cele mai multe ori, urmàrindu-se ìn acest fel fixarea modelelor celor mai caracteristice.
     Ìn volumul al treilea, potrivit principiului gradarii progresive a materia-lului de studiu, autorii (Sara Buium, Antoaneta Christescu, Ana Frai, Maria Istokina, Inesa Nazarova, Gaiina Rachedji, Sima Borlea, Izolda Vîrsta) au inclus, ìn afara elementelor de continuitate fa£a de volumele anterioare, o serie de texte, dialoguri si exercitii, necesare orelor de conversale (se insista, aici, mai ales asupra ìnsusirii lexicului social-politic si a constructiilor caracteristice vorbirii cúrente). Un element nou ìl constituie si fragméntele de texte din literatura romàna (Beniuc, Bogza, Vianu s.a.,) care urmeazâ sa fie traduse ìn ruseste. Continìnd o serie de cuvinte si expresii mai dificile (nostalgie, filigrane de argini, pasoptism etc.), iar la sfìrsitul textelor exercitii de traducere, aceste lectii, in care locul centrai ìl ocupa compararea unor particularitati lexicale çi de structura ale celor doua limbi, constituie un mijloc adecvat de studiu contrastiv, pornindu-se de la unele subtilitàti de exprimare ìn limba materna a studentilor.
     Un accent si mai mare se pune pe traducen in volumul al patrulea (autori : Ecaterina Fodor, Ion Oita, Sara Buium, Antoaneta Christescu, Monica Bilan, Anatol Pedestrasu, Izolda Vîrsta), în cadrul càruia au fost alese, anume în acest scop, 16 texte românesti, din scriitori clasicisi contemporani, prevâzute, cîte 8, la finele fiecâreia din cele doua pârti ale lucrârii. Textele pentru conversatii, care continua preocupàrile (din volumul anterior) privind dezvol-tarea limbii vorbite, sìnt mai variate si solicita ìn mai mare mâsurâ gìndirea independenta a studentilor. Pe de alta parte, in acest volum, dupa cum remarca autorii însisi, ... „ se includ mai multe elemente de subtilitate gramati-calà si stilistica, temele expuse concentric au un caracter mai generai, iar in cadrul lor se pune accentui pe interferentele dintre lexic, gramaticà si stilistica" (vezi Cuvìnt ìnainte, p. 3). Sìnt caracteristice in acest sens, de ex., exercitiile nr. 1 (p. 104), 7 (p. 169), 1 (p. 175) s.a., care reclama din partea studentilor aplicarea unor cunostinte complexe, tinìnd de domeniul mai multor niveluri ale limbii. O serie de întrebâri si teme, plasate judicios la sfìrsitul textelor, urmaresc sa obfinà raspunsuri, in care un roi important il joacâ element eie de judecatâ si aprecierea personalâ a chestiunilor de fond ce se desprind din continutul textelor. Cu acest tom, càruia trebuie sa i se acorde o mentiune spedala sub raportul organizarii si repartizarii materialului de studiu, se ìncheie ciclul de volume al manualului in discutie.
     Lucrarea, in ìntregul ei, trebuie apreciatâ farà ìndoiala pozitiv. Alaturi de elementele care contribuie la reusita manualului, se remarca ìnsa si unele scaderi sau chestiuni mai putin izbutite. Vom ìncerca sa semnalam cìteva din eie, pentru a înlesni in acest fel ìmbunatatirea, cel putin partíala, a lucrârii într-o eventualâ nouà editie.
     Spre deosebire de alte cursuri, teoretice, ìntr-o asemenea lucrare pro-blemele de metodá ocupa un loc centrai, dominant, avìnd ìn vedere finalitatea practicà a manualului. O problemà de acest fel o constituie, dupà cum am ara-