ECOURI EMINESCIENE ÌN CREATIA POETULUI SLOVAC IVAN KRASKO
CORNELIU BARBORICÀ
Ivan Krasko la Sibiu si Brasov
    Ivan Krasko (pseudonimul lui Jan Botto), pàràsind jcoala maghiarà din Rimavskà Sobota, a frecventat clasa a Vl-a gimnazialà la liceul german protestant din Sibiu (1893—1894), iar clasele a VH-a si a Vili-ala Gimnaziul greco-ortodox din Brasov (mai tirziu Liceul Andrei §aguna), unde a trecut si examenul de maturitate (1894—1896). A pàràsit bucuros liceul maghiar unde stàpinea o atmosfera apàsàtoare de intolerantà nationalà pe care poetul o evoca in revista „Skola a svét" din 16 iunie 1948 (sub titlul Pan profesor, Botto cita panslavské knihy). Sìnt mai multe indicii care pot explica de ce Jan Botto si-a ales ca localitate de invitatura Sibiul si apoi Brasovul. Sibiul era pe atunci principalul centru al miscàrii de emancipare a romànilor tran-silvàneni. In ultimul deceniu al secolului trecut miscàrile de eliberare nationalà ale popoarelor asuprite din Austro-Ungaria au cunoscut un nou avint, realizindu-se in anul 1895 o asa-zisà „aliantà a nationalitàtilor“. in acest cadru romàni si slovaci s-au stabilit numeroase legàturi. Venirea lui Jan Botto la Sibiu are loc in atmosfera de freamàt politic stirnit in intregul imperiu, ca «i peste hotarele lui, de actiunea Memorandumului romànesc (1892) care a avut un ràsunet deosebit in Slovacia. Insusi Sv. H. Vajansky, prestigiosul scriitor si om politic slovac, abordeazà in mai multe articole problema romà-neascà. In procesul intentai „memorandistilor", trei avocati slovaci si-au asumat apàrarea romànilor, iar presa slovacà a intretinut o vie agitale in favoarea miscàrii romànesti si a acuzatilor 1. Un rol important in raporturile dintre romàni si slovaci 1-a avut in perioada 1893—1894 publicistul Gustav Augustiny, redactor la „Tribuna“ si „Tribuna Poporului“ (Arad) si, un timp, secretar personal al lui Ioan Ratiu. Cu ajutorul lui, s-au inmultit relative personale; el face legatura intre scriitoarea Terézia Vansovà fi Felicia Ratiu, fiica lui Ioan Ratiu, conducàtoare a „Ligii doamnelor romàne" din Ardeal. Hotàrìrea lui Jan Botto de a-si continua invàtàtura la Sibiu a putut fi influen-
     1	Despre aceste rel;it ii vezi Dr. Jindra HuSkovà-FlajShansovà, Slovensko — rumunské priatelské styky v minulosti, in voi. Slovdci a Rumuni, Bratislava, 1935; Julius Mesaro§, Kriza dualizmu a slovenské ndrodné hnutie v devàtdesiatych rokoch, in Historick$ lasopis, XIV. 1966; Milan Krajfiovié, Slovenskd politika v strednej Európe (1890-1901), Bratislava, 1971.