STUDIEREA LIMBII RUSE ÎN ROMANIA
331
la traducerea în limba romàna a termenilor dialectali din vol. I al romanului „Pâmînt destelenit“ de Mihail Solohov (CL, XI, 1966, nr. 2, p. 253—270) ; Raisa Nanu si Galina Bâdicâ, Traducerea in limba rusa a elementelor arhaizante din opera lui Mihail Sadoveanu (AUB Fil. XVI, 1967, p. 305—314) si áltele.
    Studierea raporturilor lingvistice romano-ruse. Continumd o preocupare mai veche a slavistilor romàni, cercetâtorii actuali au aprofundat unele as-pecte privind împrumuturile rusesti în limba romàna. Dupa lucrarea acad. Iorgu Iordan [Influente rusesti asupra lirnbii romàne, Bucuresti, 1949) si a lui G. Mihàilâ [Observatii asupra influentei ruse în vocabularul limbii romàne contemporane, LR. Ill, 1954, nr. 3, p. 27—35) 1, cercetâri mai ample au dat : V. Vascenco, în teza sa de doctorat BocmomocAaenncKue 3auM-cmeoeauun e pyMUHCKOM H3biKe (Autoreferat, Leningrad, 1958), publicatá aproape integral ìn mai multe reviste 2 ; Cezar Apreotesei, care a explorât unele aspecte noi, ìn special ìn domeniul calcurilor si al ìmprumuturilor recente, ìn teza sustinutà recent, Contacte lingvistice romàno-est-slave. Elementul rusesc (Rezu-mat, Bucuresti, 1969) 3 ; S. Vaimberg [Despre topica „interna“ a adjectivelor compuse. Pe marginea calcurilor romànesti dupa adjectivele compuse din limba rusa, Rsl, XII, 1965, p. 109—116) 4; Th. Hristea [Contribuii la studiul influentei ruse moderne asupra limbii romàne actúale. Calcuri lingvistice, ibidem, p. 315-326) 5 si altii6.
    în afara lucrarilor de rusisticà enumerate succint mai sus, am putea aminti de asemenea cìteva prezentari de ansamblu ale lingvisticii ruse si sovie-tice, ìn particular, prin sublimerea contributiilor la studierea limbii ruse si a istoriei ei, a raporturilor slavo-romàne sau la teoria generala a lingvisticii, cum sìnt cele semnate de acad. Al. Graur, prof. D. Macrea, prof. B. Cazacu, prof. Gh. Ivânescu, G. Mihàilâ 7, Ecaterina Fodor 8 si altii, numeroase recen-zii si semnalàri bibliografice, publícate in revistele de lingvisticà si in publicadle documentare ale Academiei Republicii Socialiste Romània („Buletin de informare stiintificà. Lingvisticà, filologie“ si „Revista de referate si
      1	Tot el a dat redactarea finalà a etimologiilor slave, inclusiv ruse, in Dicfionarul limbii romàne moderne (sub direc^ia prof. D. Macrea), Bucuresti, Ed. Acad., 1958, ?i in noul Dicfionar al limbii romàne (red. resp. acad. Iorgu Iordan, acad. Al Graur, prof. I. Coteanu), t. VI, VII, Bucuresti, 1965 — 1971 (publicarea continuà).
     2	Elementele slave ràsàritene in limba romàna ( Periodizarea Ìmprumuturilor lexicale), SCL, X, 1959, nr. 3, p. 395 — 408; BocmoHmcmemcKue 3JieMenmbi pyMbmcKozo h'ìuku (Ilymu npoHUKHoeema 3auMcmeo6aHuti...),Cxi\. st. 1961, p. 24 —35 ; O (jjoHOMop(f)OAO?imecKoü adanmaifuu CAaeHHCKux 3auMcmeoeamü, Rsl, IX, 1963, p. 43 —63, "5. a.
3	Vezi $i articolele : Despre unele influente sintactice rusesti asupra limbii romàne, Cui. st.
1961,	p. 226—235; Observafii asupra tipurilor §i clasificàrii calcurilor lingvistice, AUT Fil., IV, 1966, p. 145-151, §i aitele.
     4	Vezi ?i articolul sàu Despre analiza contrastivi a limbilor (Cu aplicafii la topica adjecti-vului in limbile rusà fi romàna), AUB, Limbi slave, an. XVIII, 1969, p. 47—55.
     5	Vezi ?i cartea sa Probleme de etimologie, Bucuresti, 1968.
     6	Despre unele imprumuturi rusesti se vorbefte de asemenea in càrdie : Acad. Al. Rosetti— B. Cazacu, Istoria limbii romàne literare, I, Bucuresti, 1961 ; N.A. Ursu, Formarea terminologiei stiinfifice romànesti, Bucuresti, 1962; Acad. Al. Graur, Etimologii romànesti, Bucuresti, 1963.
      7	Aspecte din lingvisticà sovietica, SCL, IX, 1958, nr. 1, p. 109 — 125.
8	Cercetàrile lingviftilor rusi si sovietici despre relafiile lingvistice slavo-romàne, Rsl, VI,
1962,	p. 221-231.