FLEXIUNEA NOMINALA IN GRAIURILE UCRAINENE
141
se explica din punct de vedere istorie prin aceea ca substantívele de acelaji gen gramatical se declinau cindva dupa modele diferite. Concentrarea acestor modele intr-un singur tip nu putea sà nu lase urme in sistemul actual de declinare. Se stie cà cel de-al II-lea tip de declinare a unit substantívele ve-chilor teme in -ó, -jó, (emú, cenó, xpaí, k'íh', nÍAe"), substantívele cu tema in -ü (cuh, Med), substantívele in -í (z'ic'm' mec'm’, ozóh), precum $i substantívele cu tema in consoanà : -en, -es (ìmh'o, kùm'ìh', néóo, caóbo).
    § 9. Adjectivul fiind dominai de acordul cu substantivul, exprimà in flexiunea sa categoriile gramaticale de gen, numàr, caz §i animat /non-animat. Numai pufine adjective la numàr, cele invariabile (pad, emeu, nóeen), nu se caracterizeazà prin prezenfa opozifiilor pertinente amintite.
I.	Substantivul
TIPURILE DE DECLINARE
     § 10. ín graiurile studiate, substantívele se repartizeazà in trei tipuri de declinare. Fiecare tip, in funere de desinenfele cazuale, se subdivide in clase, iar acestea in subclase.
    § 11. Primultipde declinare cuprinde tóate substantívele de genul feminin si únele substantive de genul masculin $i de genul comun, care au la nominaiiv singular desinenza -a: pyxá, eoAoeá, CAoyñodá, pùóa, nyòywKa, MyzÙAa, nAayn'a, 3euMH'á, òoAÓn'a, cKpún'a, Keupmifa, meu AÚifa, MOAoàùifa, MeuMcá, cáxca, dywá, méiuva, zyiuua', pue6ÓAKa; cyc'iàa, cuepomà, KaA'ixa.
     § 12. A 1 d o i 1 e a t i p de declinare cuprinde substantívele de genul masculin terminate la nominativ singular in consoanà nepalatalizatà sau pala-talizatà $i in -o (cmiA, cmen, Kywyx, pyiunÙK, xa'ìó, tfiapmyx, zov p'ix, 6pam, yen, xoò, Med, xeac, KOMáp, cmoA'áp, Kocàp; népeif, jauM'in', 3'am', komùiu, trinan, c'ixáu, GániKo), precum si substantívele de genul neutru in -o, -e, -a: Kpue aó, KÓAueco, paÒHÓ, mh'óco, ue“pu*cAÓ, od'ijaAo, MÓpeu, nÓAeu, KAadoeuiune . nAám'a, i.wiCa, jazn'á, me“ a'á, nopoc’à, Kypnà.
    §13. Al treilea tip de declinare cuprinde substantívele de genul feminin cu desinenza zero la nominativ singular h’ìu, nÚMH'im', cmàp'ic'm', cóe ic’m'. Tot aici intra $i substantivul Màmu.
PRIMUL TIP DE DECLINARE
     § 14. Primul tip de declinare cuprinde douà clase de substantive :
    A)	substantive a càror temà se terminà in consoanà nepalatalizatà, cu exceptia, §uieràtoarelor (eoòà) ;
     B)	substantive a càror temà se terminà in consoanà palatalizatà (3euMn'à).
     Substantívele cu tema in suieràtoare (zpyiua) nu formeazà o clasà aparte
(aja cum sint eie grupate in gramatica traditional;! a limbii literare), ci intrà in clasa substantivelor cu tema in consoanà palatalizatà, intrucit desinenfele lor coincid la tóate cazurile atit la singular, cit $i la plural.