IDENTIFICAREA ASEZÀRII RUSCIA DIN ANUL 1228
A. A. BOL§ACOV-GHIMPU
    Un act din 1228, scris in limba latinà \ face cunoscut cà regele Andrei II al Ungariei confisca toate mosiile banului Simion, ìntrucìt acesta a luat parte la complotul contra reginei Gertruda, cind aceasta a fost ucisà de banul Bank2.
    In actul din 1228 se specifica cà mosia Sàplac este dàruità lui Dionisie, fiul lui Dionisie, mare vistiernic, si se redau cu toate amànuntele necesare hotarele acestui domeniu.
    Domeniul Sàplac (Goreni, Dédradszéplak) se gàsea in Transilvania, lìngà Muref 3. Descrierea hotarului ìncepe de pe riul Muref, din dreptul asezàrii Mogorreuu (Alunis, Màieràu, Magyaró). Hotarul urma acest riu pìnà la cetatea Wecheu (Brìncovenesti, Ieciu, Maros-Vécs), apoi, trecind peste muntele Zakal (Sàcal), pe lìngà satul Luer (Lueriu, Lòvér), cobora la drumul mare dintre Sàplac fi Reghin. De aici, hotarul traversa riul Lyuch (Luf), urea pe lìngà pirìul Milos (Flios?), apoi mergea pe creasta dealurilor fi cobora la riul Pizternha, urmìndu-1 pe lìngà satul Radus (Paspus, Posmuf ?), pìnà la muntele Zaurs. Mergea mai departe pe creasta dealurilor fi cobora la riul Soyou (§ieu, Sajó), de-a lungul càruia urea spre izvor. Suia din nou pe dealuri, prin dreptul izvorului Bodagd (Budac?), pinà la muntii Càliman, de unde pornea càtre Ruscia („deinde progreditur ad Alpes Clementis et inde ad Rusciam"). Din actul amintit mai reiese cà lui Dionisie i se dà fi satul Geaca (Giaca, Gyeke), sat care apartinuse de asemenea fostului ban Simion 4.
    ìn cercetàri mai vechi intìlnim presupunerea cà Ruscia ar corespunde cu Rusia 5.
     1	Documente privind istoria Romàniei. V eacul XI, XII si XIII. C. Transilvania. Vol. I (1075—1260), Bucure?ti, 1951, p. 232-234.
      2	Cronica piotata de la Viena.ìn Izvoarele Istoriei Romànilor, ed. G. Popa-Lisseanu, vol. XI, Bucure^ti, 1937, p. 217 — 218.
     3	Torténelmi Atlasz, Budapesta, 1967, p. 10, harta 10 a.
      4	C. Suciu, Dicfionar istorie al localitàfilor din Transilvania, Bucureyti, vol. I, 1967, p. 38, 106, 253, 268, 364; vol. II, 1968, p. 57, 101, 172.
     5	M. Korduba, MoJidaecKO-noAbCKa ¿pannila ho IIoKymio do CMepmu Cmediana Be.uiKozo, p. 2, cf. I. I. Nistor, Romànii fi Rutenii in Bucovina, Bucure^ti, 1915, p. 6; I. Karàcsonyi, Orosz-szldv lakosok Erdélyben, p. 3 — 4, cf. N. Dragami, Romànii in veacurilelX—XIV pe baza toponimiei fi a onomastica, Bucuresti, 1933, p. 455.