TERMINOLOGIA PASTORITULUI LA HUTULI
117
cofà), acest cuvìnt se separa de ucr. kit fa „butoi“ /30, II, 333/. Derivate : kofycka, kofyiecka (dim.).
    Kupka s.f. ,,vas mie de lemn pentru pàstrat smintìnà, jintita si sare; (pentru ciobani) farfurie de mincat si de bàut apà, lapte“. Din rom. cupa > urc. *kùpa > (dim.) kup-k-a ¡94, 157/. Contra : /96, 270: ucr. kupa ,,vas mie, cu cioc, de bàut apà“ < tc./. Cf. §i ¡77, 284/. Pentru rom. cupa. v. (/I, I, p. II, 195-6; 65, 15 ; 17, 22; 32 etc. ; 17, 22 »; 48, I, h. 271/).
    Kurméj s.m. „curmei“ ($i la al£i hu|uli — /30, II, 330; 44, 64/), cu multe derivate : kurmànina ,,id.“, kurmacca „zdrente“, kurmanyna ,,id.", care lipsesc din /94, 177]. Din rom. curméi. La derivatul kurmàk, dedus in /94, l.c./ din ucr. *kurm < v. rom. curm (pentru acesta v. $i /59, 36, 316, 323; 66, 231/), adàugàm : kurman /88, 10/ si, din v. M., (dim.) kùrmyk, Imrmycok.
    Kùzba s.f. „partea mobilà a cujbei s. cujba in intregime“. Din rom. cùjbà ¡94, 156—7; 27, 133—4: aici „isoglose balcanice“ ; 88, 12/. Pentru rom. v. ([95, 85, 113 $.a.]). Sinonime : (mai freevent) berféla, (mai rar) vóhnyvo.
     Kyrlig s.m. 1° „cirlig in peretele colibei, pentru vase ‘si unelte" ; 2° ,,cir-lig". Din rom. cirlig ¡94, 158/. in /67, IX, 831/ : ucr. gyrlyga „b࣠ciobànesc“
<	rom. gherlà '[!]. Contrar : /96, 257/
     Ryndza s.f. „stomac de vi£el s. miei, din care se preparà chiagul“ — cuvìnt dialectal carpatic, in primul rìnd hu^ul /30, IV, 17/.
Din rom. dial. rindzà „stomac" ¡94, 170; 88, 6; 27, 138/. Pentru derivate /30, ibid.f ; in v. M. ; ryndzavyj adj. „plìngàret" ; ryndzytisy vb. „a se smiorcài".
     Skalus s.m. „bucatà de lemn ce se pune in gura animalelor (cailor maij ales), pentru a o tine deschisà“ 2. Din rom. scàlu? ,,id." (/I, I, p. II, 58—9/).
    Striketóry „strecuràtoare", sinonim cu cidylo $i facultativ (I, VI). Din rom. reg. strecàtòdre (/3, II, h. 412; 10, 1214/).
     Tàjstra s.f. „traistà" (obiect nelipsit din traiul zilnic al hutulilor). Din rom. dial. tàistrà ¡94, 175; 82, 175/3.
    Trymbita s.f. „bucium din care cintà pàstorii la stìnà, ca §i trìmbitasii la priveghiul mortilor". Din rom. dial. trìmbità, var. a lui trimbità ¡94, 176 : aici chiar din trimbità [ !] ; 88, 5 ; 44, 36, 64/. Atestàri rom. in (58; 65, 16).
    Vàrga s.f. „nuia (de alun, mesteacàn etc.) pentru minat oile, vitele". Din rom. vdrgà ,,id." (/IO, 1402/). Sinonim : prut.
    Virhyna s.f., var. initialà : virgyna, (I, II) „lemn de o anumità lungime, folosit la constructia colibei de la stìnà". Din rom. virghinà, binecunoscut graiurilor populare (/95, 72; 57, 236, 237/)
    § 5. Focul
    Spuza s.f. „cenusà", folosit mai rar (II, III). Din rom. spùzà ,,id." ¡94, 172/.
      1	„Vísele de la stinà budace fi budàcufe, cu capace fi toarte, cofele, cupe cu mànunchiu sàpate dintr-o bucatà de ràdàcinà, ocà, racle, polonice fi untdrife de ales untul
     2	II cunoafte. „din bàtrini", cuvlntul cu sens de „fundurei" [?].
      3	Cf. fi V. Arvinte, In AUI (SN), t. XII, 1966, f. lì p. 23.