572
CRITICA $1 BIBLIOGRAFIE
   DIE CHRONIK DES SYMEON METAPHRASTES UND LOGO-THETES. Reimprimare a versiunii slave editate \în 1905] de V. I. Srez-nevskij, cu o Introducere de Robert Zett [Köln], München, 1971, XIII -f- XVI [.Prefata lui V. I. Srezn.] + 240 p. [textul slav], în 8°.
     Editarea versiunii slave a Cronicii lui Simeon Magistrul si Logofatul (Simeon Metafrastul) a fost ideea învâtatului rus acad. A. A. Kunik, care în 1895 a fâcut, împreunâ cu acad. V. G. Vasil’evskij, o propunere în acest sens Seccumi istorico-filologice a Academiei ruse de ^tim^e. Propunerea a fost acceptatä, urmînd ca editarea sä se realizeze sub conducerea cunos-cutului slavist V. I. Sreznevskij. Din diverse motive, textul a apärut însâ abia peste zece ani, sub titlul CuMeona Mematfipacma u JIozoQema Cnucauie Mipa omb Ebimifa u JI-kmoenuKb coôpam omb pasAumibixb A’kmonuceiib. Caü-8HHCKUÜ nepeeodb Xponum CuMeona Jlozoüema ci> flonojiHeiriHMH. tfaflame HMnepaTopcKoiï AKa^eMin Hayict, C.-nerep6ypri>, 1905, fiind précédât de o Prefatä scrisä de V. I. Sreznevskij.
     Editia rusâ a textului slav al Cronicii lui Simeon Metafrastul, devenitâ de mult o raritate, a fost recent reeditatä, în volumul 99 al colectiei Slavische Propyläen — Texte in Neu-und Nachdrucken, conduse de Dmitrij Tschi-zevskij, în colaborare cu Dietrich Gerhard, Ludolf Müller, Alfred Rammel-meyer çi Linda Sadnik-Aitzetmüller.
     în Introducerea sa la aceastâ reeditare (p. VII—XIII), slavistul vest-german Robert Zett aratä, printre altele, câ din repertoriul deosebit de bogat al istoriografiei bizantine slavii au manifestai în evul mediu un interes special numai pentru marile cronici universale, care informau asupra celor mai importante evenimente aie istoriei omenirii si contineau totodatä numeroase amänunte instructive sau eu caracter anecdotic, färä ca prin aceasta sä înce-teze de a râmîne largi tabloUri istorice aie trecutului.
     Dupâ ce stabilente sumar locul pe care îl ocupâ Cronica lui Simeon Metafrastul printre celelalte cronici medievale traduse din greaeä în slavä, R. Zett dä informatii (insolite de trimiteri bibliografice selective) asupra textului grecesc si observä în mod judicios cä în vederea întocmirii unei editii critice a versiunii grecesti a Cronicii, deocamdatä nerealizatä, aläturi de principalele còpii pästrate în greaeä (R. Z. face bine cä le enumerä) vor fi utile cu sigurantä si versiunile slave, iar dintre acestea, în primul rìnd, toc-mai textul éditât de A. A. Kunik, V. G. Vasil’evskij si de V. I. Sreznevskij. în Prefata editiei de la München se face apoi o succinta prezentare a textului slav, care, precum se stie, a fost copiât în 1637, la Suceava x.
     Pentru cititorii care nu au avut ocazia sä cunoascä édifia rusä din 1905 si care încâ nu o au pe cea reprodusâ la München în 1971, prezentâm în con-
     1	Amànunte — la G. Mihàiia, Istoriografia romàna veche (sec. al XV-lea-inceputul sec. la XVII-lea) in raport cu istoriografia bizantina fi slava, In Rsl. XV (1967), p. 157-202; despre Cronica lui Simeon Metafrastul — p. 162-163. R. Zett a folosit §i citezà, alàturi de aitele, §i acest studiu (p. VII §i XIII).