548
CRITICA 51 BIBLIOGRAFIE
    O alta inconsecventà asemànàtoare. Primele douà volume au cite un indice de materie, farà indoialà binevoit (ar fi trebuit ìnsà sa se unifice sistemul de referintà : in primul caz se fac trimiteri la numarul lectiei, iar in acel de-al doilea la numarul paginii), pentru ca in volumele urmàtoare sa se renunte la acest sistem. Ìnlesnirea orientarli intr-o problema sau alta devine, in aceste volume (III, IV), de prisos?
    Pentru a oferi o continuitate fata de sistemul de prezentare al textelor in manualele din invà^àmintul liceal, s-a apreciat ca fiind utilà marcarea, cu mijloace grafice, a accentului in primele douà volume (in treacàt fie spus, pentru studentii din anul al II-lea al unei sectii de profil s-ar fi putut renunta la aceastà „inlesnire"). Dar, defi in prefa(a la volumul I sìntem prevenivi cà . in toate cuvintele din manual [a se citi : din volum] a fost marcai accentui", constatàm, in volum, numeroase abateri de la aceastà regulà (cuvinte polisi-labice neaccentuate ne intimpinà mai ales in titlul lectiilor si in nume de fami-lie ; comp. Puskin, p. 63, neaccentuat, dar Lenin, p. 74, accentuai : dupà ce criterii?). Nu mai vorbim de unele accentuàri gresite (comp. Tallln, p. 3), care ìi pot dezorienta pe studenti.
    Deficiente de coordonare, in sensul unei insuficiente unificàri, se observà si ìn domeniul transliteràrii cuvintelor rusesti (vezi listele bibliografice). ìn volumul intìi se folosefte translieratia practicà (Brizgunova), ìn timp ce ìn restul volumelor se trece la transliteratia internationalà (Bryzgunova), care este folosità inconsecvent, fàcindu-se confuzii cu transliteratia practicà, curen-tà (Muraviova, BeteMina, Zabolotki etc.), cu transcrierea foneticà (posobije, di'a, pod redakcyjej etc.), cu scrierea ortograficà romàneascà (de ex. practices-koje) sau cu cea occidentalà (Weisman) ; se ìntìlnesc uneori grafii inutile (de ex. enciklopedijia, pentru ènciklopedija) sau transliteràri hibride in corpul aceluiasi cuvint (Matusevici, morfologhija, cetyrioh, Scipaciov etc.) ; numele unor scriitori sint redate, din aceastà cauzà, ìn feluri diferite : Gorki (in voi. I, II), Gorkij (voi. Ili), Gor'kij (voi. IV) ; Turgheniev (ìn voi. I), dar Turghenev (ìn voi. III) ; Ojegov (in voi. I), dar Ozegov (in voi. Ili) etc., etc. Evident, o parte din neajunsurile semnalate pot fi greseli de tipar.
    In pofida acestor scàderi, mai m-ult de domeniul formei si in generai usor remediabile, lucrarea — rod al eforturilor unui colectiv valoros de cadre didactice si cercetàtori stiintifici cu experientà — se impune ca instrament de lucru de primà necesitate in procesul ìnsusirii practice, in seminarii si prin studiu individuai, a unei limbi moderne de largà circulatie. Manualul de fata constituie totodatà o dovadà gràitoare a preocupàrilor Ministerului ìnvàtà-mintului, sub a càrui egidà a fost publicatà lucrarea, pentru promovarea sustinutà si multilateralà, inclusiv sub raport editorial, a studiilor de limbi stràine in universitàtile noastre.
I. VITIZOV