324
G. MIHÄILÄ
moldoveni ai timpului, dintre care unii profesori la aceastä Academie, ca marele patriot Mihail Kogälniceanu, ftiau limba rusä fi traduceau din scrierile stiintifice fi literare rusesti in romànefte (Gh. Asachi, C. Starnati, Al. Donici, C. Negruzzi fi al^ii) 1. Contemporanul lor Iacov Hinculov tipärea in 1840, la Petersburg, una din cele mai bune gramatici romàne a timpului, scrisä in limba rusä, prima antologie de literaturä romänä, insotitä de un glosar romàn-rus fi de prima listä de cuvinte de origine slavä (inclusiv rusä) in limba romanä : Hanepmanue npaeuA ea.iaxo-MOAóaecKoù zpa.MMa.muKu fi Coöpamie comnemH u nepeeodoe, e npo3e u cmuxax, d.an ynpaMcueuun e n3bwe eanaxo-MOAÒaecKOM... De la el a rämas in manuscris un bogat dictionar romàn-rus (peste 20.000 de cuvinte), neterminat, destinai tiparului : MoAdaecKO-poccuücKuü CAoeapb (2 vol., 1829) 2.
    Organizarea universitätilor din Iafi (1860) fi Bucurefti (1864) creazä ulterior cadrul ftiintific de predare fi studiere a limbii ruse, ca fi a altor limbi slave — in primul rind, slava veche — la un nivel superior fi cu rezultate nu numai didactice, ci fi stiintifice3.
    Primii slavifti romàni, B. P. Hasdeu, Al. Odobescu — profesori la Uni-versitatea din Bucurefti —, A. Cihac fi Melchisedec $tefänescu, cunofteau limba rusä fi au folosit in lucrarile lor stiintifice operele lingviftilor fi filolo-gilor rufi ai timpului. Hasdeu, care fi-a fäcut studiile universitäre la Harkov, a läsat in manuscris un mie Vocabular romäno-rus (B.A.R., mss. slav nr. 728), redactat in tinerete, precum fi o serie de scrieri literare in limba rusä, asemenea bunicului säu Tadeu, tatälui, Alexandru, fi unchiului, Boleslav 4. Cihac este autorul primului dictionar etimologie al limbii romàne, dictionar in care sìnt cuprinse fi unele cuvinte de origine slavä räsäriteanä 5.
    O datä cu numirea lui loan Bogdan la Universitatea din Bucurefti (1891), se creeazä nu numai prima catedrä de slavisticä din Romània, dar se si pun bazele acestei stiinte ca disciplinä de sine stätätoare. I. Bogdan, care-fi fäcuse studiile pe lingä marii slavifti fi rusisti ai timpului, V. Jagic (Viena), A. I. Sobolevski (Petersburg), F. F. Fortunatov (Moscova) si altii, deschizind in 1891 cursul de slavisticä, preconiza, printre aitele, fi studiul limbii ruse vechi, ceea ce a fi realizat atìt la lectiile sale, cit fi ìntr-o serie de studii fi
     1	Vezi, printre altele : PyMbincKo-pyccKue AumepamypHbie cernu emopoii noAoeuHhi XIX — uanam XX eeKa, Moscova, 1964.
      2	Vezi, A. T. Borsci, Dicfionarul moldovenesc-rusesc al lui Iacov Ghinculov, CL, III. Supli-ment, 1958, p. 119 — 126.
      3	Vezi : A. Zacordonet, Filologia slava, ìn Contribuii la istoria dezvoltärii Universitàfii din Iasi. 1860—1960, vol. II, Bucurefti, 1960, p. 290 — 295; A. Vraciu, Mi ucmopunma Ha pyMbH-CKama c/iaeucmma. CmenncKomo e3UK03Hcmue e fluì, „Slavia“, XXXV, 1966, 1, p. 161 — 167; G. Mihäilä, I. C. Chitimia ç.a., Caorhuckoh ifiuAOAoaun e EyxapecmcKOM ynueepcumenie (K cmo-Aemuw co òhh ocHosamn ymieepcumema), Rsl, XII, 1965, p. 259—281.
     4	Vezi, printre altele : E. M. Dvoicenko-Markova, PyccKo-pyMbmcKue AumepamypHbie C8.13U, Moscova, 1966; M. Seche, Schifa..., p. 61 — 62; C. Poghirc, B. P. Hasdeu — lingvist si filolog, Bucurefti, 1968; Tr. Ionescu-Niçcov, Scrierile lui Boleslav Hasdeu ìn limba rusä, Rsl, V, 1962, p. 53-69.
     5	Dictionnaire d’ètymologie daco-romane. II. Éléments slaves..., Francfurt a/M., 1879; vezi M. Seche, Schifa..., I, p. 103 — 131.