INTERESUL ROMÂNILOR PENTRU LITERATURA POLONÁ
453
se ocupà de activitatea lui Mickiewicz la „Tribune des Peuples“, ìi, analizeazà ideologia si se arata un entuziast admirator al poetului polon 1.
     Mihail Kogàlniceanu era farà indoialà si el un cunoscàtor al literaturii istorice si beletristice polòne. Cele douà càlàtorii intreprinse in 1837 fi 1844 in Galitia2 i-au servii in primul rìnd in creala isterica, dar i-au apro-piat o serie de opere literare polone. Din „Notele de calatone“ rezultà cà intentiona sa popularizeze meritele poetului Józef Dunin Borkowski si sà-i publice citeva poezii 3.
     Ìn 1840, fàcind o incursiune in literaturile stràine, Kogàlniceanu se opreste asupra motivelor romànesti in literatura polonà, prezentìnd cititorilor roma-nul Kirdiali de Michal Czajkowski :
    „Mihail Czajkowski, unul din cei mai ìnsemnati autori ai literaturii polone, s-au imprumutat cu multe din ìntìmplàrile si legendele noastre pentru compunerea frumoaselor sale romane ; unul din eie reproduce viata romanticà a lui Kìrjali. Aceastà scriere, ìndatà dupà publicatia sa s-au tradus in limbile francezà si germanà“ 4.
     intr-o asemenea atmosferà, de real interes fatà de produsul spiritual al popoarelor pe care istoria le-a propiat, unele de aitele, se realizeazà si ìncepu-turile receptàrii operei celui mai mare poet polon — Adam Mickiewicz — in Romània.
     Nu este intimplàtor faptul cà primele traduceri din creatia lui Mickiewicz sìnt publicate in presa transilvàneanà. In Transilvania activa in deceniul al IV-lui al secolului trecut o organizatie romàno-polonà, avìnd in frunte pe polonezul Adolf Dawid, care urmàrea unirea tuturor revolutionarilor ìn lupta impotriva despotismului austriac 5.
     Ideile lui Mickiewicz cu privire la indatoririle civice corespundeau acti-vitàtii desfàsurate de intelectualitatea romàna din Transilvania. De aceea, in timp ce Mickiewicz ìsi tinea cursurile la „Collège de France“, George Barit publica ìn revista sa „Foaie pentru minte, inimà si literatura“ din 12 apri-lie 1843 Fràgminte din càrtile pribegiei a lui Mickiewicz ìn traducerea lui Iosif Manu6, care ìn ajunul revolutiei de la 1848 va scoate ìmpreunà cu Timotei Cipariu si Aron Pumnul „Organul luminàrii", transformat apoi in „Organul national“.
     Acelafi Iosif Manu publicase ìn 1843, tot ìn Foaia lui Barit, poezia inti-tulatà Idea, ìn care reprosa unui poet, polonez fàrà indoialà, instràinarea de suferintele Poloniei7.
      1	Al. Papiu liarían, Istoria romànilor din Dacia Superioarâ, II, Viena, 1852, p. XII $i urm ; vezi çi St. Wçdkiewicz, Citeva cuvinte . .., p. 8 ; St. Lukasik, Pologne et Roumanie .. ., p. 127 ; I.C. Chitimia, Influenfç si traduceri .... p. 181.
      2	Vezi, M. Kogàlniceanu, Note de calatone ale lui .. ., comunicate de d. Al. Làpàdatu, in „Floarea Darurilor", nr. 5, 1907, p. 301-303.
      3	Ibidem.
      4	M. Kogàlniceanu, Literatura strâinâ, în „Dacia literarà", 1840, p. 137 — 138.
      5	Cf. C. Gollner, Conspirafia emigrantului polon Adolf Dawid (1834) ìn „Revista isterica“, 1837, p. 235-249.
      6	Cf. I.C. Chirimía, Influenfe si traduceri .... p. 180
7	Iosif Many, Idea, ìn „Foaie pentru minte, inimà si literatura“, VI, 1843, p. 319—320.