218
LAURA BAZ-FOTIADE
bilingve (în limba búlgara si românâ), sau în limba francezâ \ sa publice, tôt in limba bulgarà, opere ale marilor lor scriitori, cârti de cultura generala si cu caracter politico-social, traduceri din limbi strâine, manuale çcolare 2, dictio-nare, ghiduri de conversare, etc. Aceste cârti erau tipâr;te în tipografii româneçti sau bulgâresti aflate în tara noastrâ. Astfel, la Bucuresti au existât 28 de asemenea tipografii, la Brasov — 9, la Arad —1, la Bràila — 7, la Giur-giu — 3, la Ploieçti — 1, la Rîmnicu-Vâlcea — 1, la Timiçoara — 2, la Tul-cea — 1 3.	.
    în general, emigranfii bulgari au gâsit la noi o atmosfera propice pentru desfàçurarea unei vaste activitâti de culturalizare, în timp ce în Bulgaria cenzura autoritàtilor turceçti era extrem de asprà ; era greu de realizat nu numai tipârirea unei cârti, ci chiar achizitionarea de cârti tipârite în alte tari. Turcii erau foarte bânuitori, percepînd si taxe vamale mari pentru importul de cârti. Muki oameni de culturâ bulgari au încercat sa înfiinteze tipografii la Plovdiv sau în alte oraçe, dar au întîmpinat mari piedici din partea clerului grec sau a autoritàtilor turceçti4.
    în România era o altâ situare. Pe plan intern si extern pozitia ei era mult mai bunâ decît cea a Bulgariei, iar activitatea de culturalizare cunostea si ea o anumitâ dezvoltare. Unul din mijloacele folosite în acest sens îl constituía popularizarea culturii universale prin intermediul traducerilor. MuUi dintre càrturarii noçtrii îsi orientau eforturile în aceastâ directie, strâduindu-se sa realizeze o cît mai bunâ selectare a operelor. însusi Mihail Kogâlniceanu — défi era împotriva traducerii unor cârti de „maculatura“ — a încurajat tra-ducerile valoroase ale unor opere, care, prin continutul çi calitatea lor artisticà slujeau nevoilor progresului social5. Problema traducerilor a abordat-o eu acuítate §i I. Eliade Râdulescu în ziarul sâu „Curier de ambe sexele“ sau S. Câpâtineanu în prefata cârtii pe care o traduce 6.
    într-un studiu eu aceastâ temâ si care se referâ la perioada 1780—1860, Paul Cornea aratâ câ numârul scriitorilor tradusi atunci în România este im-punâtor, iar numârul traducâtorilor stîmeste de-a dreptul uimire. S-au gâsit în acea epoeâ 300 de persoane care sâ participe activ la introducerea de valori strâine în circuitul cultural románese.
     Din lista traducâtorilor se vede câ au existât printre ei scriitori cunoscuti si muki tradueâtori anonimi. Adesea la opera de tâlmâcire în româneste iau
      1	Petre Constantinescu Ia$i, Raporturi culturale romano-bulgare, Bucurefti 1946. Alexandra Iordan, Primul ziar bulgaro-romàn — Bàduinost-Viilorul, „Viata Romàneascà", 1940, nr. 7. Valentin Chelaru, Periodicele bulgàrepti in Principalele Romàne, „Arhiva", 1935. Maniu Stoianov, Al. Burmov, Eb.ìiapcKa 8b3pow:deHCKa khujkhuho. Sofia, 1957, p. 431 — 469.
      2	Alexandra Iordan, Petru Beron si primul buevar bulgar, „Timocul", 1943, caietul II si III ; C. N. Velichi, Po.t.tma uà ób.ieapCKama eMu;paifu.'i e PyMbHUH ìa Ky.imypnoeo gbipaMcdaiie Ha óbAeapume npe3 nepuoda 1800—1840 ?■> «CnaBSHCKa cjwjio.iorHH», vol. V, Sofia, 1963, p. 179-192.
      3	Al. Iordan, Contribufii la istoricul tipografiilor muntene. Activitatea tipografiilor bulgà-resti, „Timocul“, anul IX, nr. 3. M. Naóov, HoeoóbAeapcnama Ktiuea u neuamiiomo òeAO y hoc
om 1806-1877 a.. Sofia 1921.
     4	M. NaÈov, op. cit. p. 11-14, 96-102.
5	Vezi Dan Simonescu, M. Kogàlniceanu despre literaturà, Prefafà, Bucuresti, ESPLA, p. 11.
      6	Biblioteca desfàtàtoare si plinà de invàjàturà, Craiova, 1830.