74
H. OHIJ3
«... noHHTHe „npefljioaceHHe“ pa i iisamiaeicii b cbocm 3HaHemiw: c oflHofi CTopoHbi, 3TO HaHMeHbUlHH rpüMMaTMHeCKH 0(J)0pMJieHHbIH 0Tpe30K peMH, COOTBeTCTByiO-IUHH OTHOCHTejIbHO 3aKOHHeHHOH MblCJIH, a C flpyrOH — npeflJIOÄeHHCM Ha3bl-BaeTca nacTb cjioacHoro npeflJioaceHHH...» (H. C. ïïocnejioB, O zpaMMamu-necKoü npupode caomchozo nped/ioMcemm, «Bonpocw CHHTaiccHca coBepMeHHoro pyccKoro H3bnca», MocKBa, 1950, CTp. 321). 6) 06e rpynnw HCCJieflOBaHHbix npea-jioaceHHHÌi xapaKTepH3yioTca oahhm h tcm ace MejioflHKo-HHTOHaiiHOHHbiM pn-cyHKOM. b) riocTno3HijHa MacTH, KOHKpeTH3HpyiomeH fleücTBHe rjiarojia, aßjiaeTcn onaTb-TaKH o6luhm CTpyicrypHbiM sjieMenTOM /ijth oöenx rpynn npeanoaceHHH. ripeno3HHM5i 3TOH MacTH HapymaeT yKa3aHHbiH Tun OTHOineHHsr, nocKOJibKy OHa b 3TOM cjiynae xapaK'reptnyeTCH « nHTOHanneH bbojhocth»1. K 3thm TpeM npn3HaicaM cboahtcs «napanaejiHSM» aßcomoTHoro h OTHOCHTCjibHoro 6ec-COK>3HH.
    IlpOTHBOnOCTaBJieHHe OTHOCHTejIbHO 6ecOOK)3HOrO H COK)3HOrO THIÏOB TOace üCHOBaHO Ha HexoTopoM e/iHHCTBe, cocTOHuieM npeacjie acero b o6luhocth ripe/t-MeTHO-BemecTBeHHoro coflepacaHHH napajuiejibHbix koHCTpykhhií. lio Bceñ Bepo-«THOCTH, KOHCTpyKIXHH Taicoro THna HMeeT B BHfly Mn/10CJiaB Ky6HK, KOTfla yT-BepacflaeT, hto cymecTByioT «cepbe3Hbie ocHOBaHHH... b nojib3y tnyneHM» 6eccoio3-Hbix KOHCTpyKHHH BHyTpH COK)3HbIX THnOB»2.
ROLUL ELEMENTELOR LEXICALE ÎN CREAREA PARATAXEI ABSOLUTE ÇI RELATIVE ÎN LIMBA RUSÄ CONTEMPORANÄ
                                      (Rezumat) .
     în lucrare se analizeazä rolul verbului în structura frazei in limba rusl contemporanä. In funere de semantica, posib:huitile de imbinare ale verbului çi structira propozifiilor, care inträ in componenda frazslor, distingem douä categorii de fraze formate prin juxtapunere in limba rusä contemporanä: I. fráze absolut paratactice çi II. fraze relativ paratactice.
     Prin termenul „fraze absolut paratactice" autorul infelege frazele in care conjunctiile sau loculi un i le conjunctionale nu pot fi folosite färä modificarea cauzelor acestei imposibilita^, de ex.: «HmcaKofi 33KOH He MO*eT Ck-aiarb: nHiuHTe hmchho o TaxHX-TO npe^MeTax, a He o APyrwx» (IlyiHKHH). în construcfiile reprezentate prin acest exemplu cauza esentala a imposi-bilitätii folosirii conjuncjici constä in caracterul imperativ al celei de-a doua propozitii a frazei. în lucrare sînt analízate si alte cauze (semàntice, stilistice), in funere de care autorul a çi clasificat frazele absolut paratactice.
      Prin termenul „fraze relativ paratactice“ autorul înÇelege frazele in care pot fi folosite con-jlinceii färä modificarea structurii propozitiilor frazei sau a verbului ca element de bazä in structura frazei, de ex.: «K. Ooccjiep nmueT: (hto) o6MCHeHne H3 hhmto He ecrb oÒMCHeHHe» (A.C. HnKo6aBa).
     Studiul permite autorului: a) sä stabileascä raportul dintre fazele formate prin subor-donare conjuncfionalä §i frazele formate prin juxtapunere; sä releve limitele folosirii conjùnc-tiilor in frazä; sä punä in evidenfä specificul §i bogä^ia sinonimici sintactice din domeniul frazei.
    1	Cm. noÆpoÔHee 06 stom non«THH (HHTOHaifflH bboahocth): JT. H. Myp3HH, )’K03. com., CTp. 55.
    2	MmiocjiaB K y 6 h K, IJocmpoeHue paide.ia «cunmaKcuc caomchoso nped.ioxcenun», „Ceskoslovenská Rusistika“, XII, 1967, 2, CTp. 87.